6 definiții pentru planetologie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PLANETOLOGÍE s. f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților. – Din fr. planétologie.

PLANETOLOGÍE s. f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților. – Din fr. planétologie.

planetologie sf [At: DN3 / Pl: ~ii / E: fr planétologie] Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților.

PLANETOLOGÍE s.f. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. [Gen. -iei. / et. incertă].

PLANETOLOGÍE s. f. ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor. (< fr. planétologie)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

planetologíe s. f., g.-d. art. planetologíei


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PLANETO- „planetă, planetar”. ◊ gr. planetes „rătăcitor, călător” > fr. planéto-, germ. id., engl. id. > rom. planeto-.~id (v. -id), s. m., planetă mică din sistemul solar; sin. asteroid; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților lor.

Intrare: planetologie
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • planetologie
  • planetologia
plural
genitiv-dativ singular
  • planetologii
  • planetologiei
plural
vocativ singular
plural

planetologie

  • 1. Ramură a astrofizicii care studiază structura planetelor și a sateliților.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: