O definiție pentru placer

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

placer s. n., pl. placere

Intrare: placer
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • placer
  • placerul
  • placeru‑
plural
  • placere
  • placerele
genitiv-dativ singular
  • placer
  • placerului
plural
  • placere
  • placerelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)