2 intrări

  • plăviț plaviț plăhit plăiț plăvici
  • pleviță plăviță pleiță plevite previt prevită previță

40 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

plăviță sf vz pleviță1

PLĂVÍȚ, -Ă, plăviți, -e, adj. 1. (Pop.) (Despre părul sau lâna animalelor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie; (despre animale) care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-argintie. 2. (Pop.; despre oameni) Cu pielea albă și cu părul blond; (despre părul oamenilor) blond; plăviu. 3. (Reg.; în sintagma) Viță plăviță = varietate de viță-de-vie cu bobul foarte deschis la culoare. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -iț.

PLÉVIȚĂ, plevițe, s. f. (Reg.) Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii. ♦ Bucată de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, la albii etc. – Pleu + suf. -iță.

PLÉVIȚĂ, plevițe, s. f. (Reg.) Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii. ♦ Bucată de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, la albii etc. – Pleu + suf. -iță.

plăviț, ~ă [At: CORESI, EV. 153 / V: (reg) ~ici, ~ăhit, plăiț, plaviț / Pl: ~i, ~e / E: plav2 + -iț] 1 a (Înv) De culoare galbenă. 2 a (Îvp; d. oameni sau părul lor) Blond. 3 a (Îvp; d. oameni) Care are pielea foarte albă, părul blond și ochi albaștri. 4 a (D. animale sau părți ale lor) Care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-argintie. 5 a (D. părul sau lâna animalelor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie. 6 s Animal cu părul sau lâna albă-gălbuie. 7 a (Reg; îs) Viță ~ă Varietate de viță de vie care face struguri cu boabe de culoare foarte deschisă. 8 a (Reg; îe) A fi de viță ~ă A se pretinde de neam mare.

pleviță1 sf [At: LB / V: (reg) ~ite, plei~, plăv~, previt s, prevită, pre~, priv~ / A și: pleviță / E: plev + -iță] 1 (Pop) Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii. 2 (Trs) Fier din capătul leucii care se bagă pe osie. 3 Bucată de fier care servește pentru a uni două obiecte, două părți ale aceluiași obiect, pentru a repara o spărtură etc. 4 (Spc) Scoabă. 5 (Rar) Crampon. 6 (Reg) Cârlig. 7 (Rar) Agrafă.

pleviță2 sf [At: BRANDZA, FL. 307 / Pl: ~țe / E: pleavă + -iță] 1-2 (Bot; reg) Plevaiță (1-2) (Xeranthemum annuum și foetidum). 3 (Mun; csc) Plevușcă1 (3).

PLĂVÍȚ, -Ă, plăviți, -e, adj. 1. (Despre părul sau lâna animalelor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie; (despre animale) care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-argintie. 2. (Pop.; despre oameni) Cu pielea albă și cu părul blond; (despre părul oamenilor) blond; plăviu. 3. (Reg.; în sintagma) Viță plăviță = varietate de viță de vie cu bobul foarte deschis la culoare. – Plav (reg., despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie” < sl.) + suf. -iț.

PLĂVÍȚ, -Ă, plăviți, -e, adj. 1. (Despre părul sau lîna animalelor; p. ext. despre animale) Alb-gălbui. V. plăvan. Oițe, oițe, Cu plete plăvițe, Ca niște fetițe! BOLINTINEANU, O. 80. Cerbul... iese din crîng... cu părul plăviț, încîntător de grație. ODOBESCU, S. III 136. Cea Mioriță, Cu lîna plăviță, De trei zile-ncoace, Gura nu-i mai tace. ALECSANDRI, P. P. 1. 2. (Despre părul omului, p. ext. despre oameni) Blond. Unii [copii] erau plăviți, cu pielea obrazului ca floarea de zarzăr. MACEDONSKI, O. III 94. Ancuța, cu cosițele-i plăvițe, răsfirate... căzu. ODOBESCU, S. I 141. Doină! Doiniță! Zînă plăviță. NEGRUZZI, S. II 23. – Variantă: (1) plăvici, -e (PĂSCULESCU, L. P. 55) adj.

PLÉVIȚĂ, plevițe, s. f. Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucei; placă de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, coveți etc.

arată toate definițiile

Intrare: plăviț
plăviț adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăviț
  • plăvițul
  • plăvițu‑
  • plăviță
  • plăvița
plural
  • plăviți
  • plăviții
  • plăvițe
  • plăvițele
genitiv-dativ singular
  • plăviț
  • plăvițului
  • plăvițe
  • plăviței
plural
  • plăviți
  • plăviților
  • plăvițe
  • plăvițelor
vocativ singular
plural
plaviț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plăhit
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plăiț
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plăvici adjectiv
adjectiv (A115)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • plăvici
  • plăviciul
  • plăvice
  • plăvicea
plural
  • plăvici
  • plăvicii
  • plăvice
  • plăvicele
genitiv-dativ singular
  • plăvici
  • plăviciului
  • plăvice
  • plăvicei
plural
  • plăvici
  • plăvicilor
  • plăvice
  • plăvicelor
vocativ singular
plural
Intrare: pleviță
pleviță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pleviță
  • plevița
plural
  • plevițe
  • plevițele
genitiv-dativ singular
  • plevițe
  • pleviței
plural
  • plevițe
  • plevițelor
vocativ singular
plural
plăviță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pleiță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
plevite
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
previt
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
prevită
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
previță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

plăviț plaviț plăhit plăiț plăvici

  • 1. popular (Despre părul sau lâna animalelor) De culoare albă-gălbuie sau albă-cenușie; (despre animale) care are părul sau lâna de culoare albă-gălbuie sau albă-argintie.
    exemple
    • Oițe, oițe, Cu plete plăvițe, Ca niște fetițe! BOLINTINEANU, O. 80.
      surse: DLRLC
    • Cerbul... iese din crîng... cu părul plăviț, încîntător de grație. ODOBESCU, S. III 136.
      surse: DLRLC
    • Cea Mioriță, Cu lîna plăviță, De trei zile-ncoace, Gura nu-i mai tace. ALECSANDRI, P. P. 1.
      surse: DLRLC
  • 2. popular (Despre oameni) Cu pielea albă și cu părul blond.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file 2 exemple
    exemple
    • Unii [copii] erau plăviți, cu pielea obrazului ca floarea de zarzăr. MACEDONSKI, O. III 94.
      surse: DLRLC
    • Doină! Doiniță! Zînă plăviță. NEGRUZZI, S. II 23.
      surse: DLRLC
  • 3. regional (în) sintagmă Viță plăviță = varietate de viță-de-vie cu bobul foarte deschis la culoare.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • regional Plav (despre boi, „care are părul de culoare (albă-)gălbuie”, din limba slavă (veche)) + sufix -iț.
    surse: DEX '09 DEX '98

pleviță plăviță pleiță plevite previt prevită previță

  • 1. regional Placă de fier care îmbracă partea de jos a leucii.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. Bucată de fier care se bate în cuie sau în nituri pentru a acoperi o crăpătură la vase, la albii etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie:

  • Pleu + sufix -iță.
    surse: DEX '98 DEX '09