4 definiții pentru pistrelătură

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pistrelătu sf [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 70r/7 / Pl: ~ri / E: pistrela + -ătură] (Îvr) 1 Împroșcare. 2 (Ccr) Ceea ce a țâșnit.

PISTRELĂTURĂ s.f. (Mold.) Împroșcare. Și-l bătu cu ștranguri atîta de cumplit, cît s-au roșit pământul jos de pistrelăturile sîngelui. DOSOFTEI. VS. Etimologie: pistrela + suf. -ătură. Vezi și împistrela, pistrela.

pistrelătúră f., pl. ĭ. Vechĭ. Modu de a pistrela.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pistrelătúră, pistrelătúri, s.f. (înv.) țâșnire (în toate părțile), împroșcare; ceea ce a țâșnit.

Intrare: pistrelătură
pistrelătură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pistrelătu
  • pistrelătura
plural
  • pistrelături
  • pistrelăturile
genitiv-dativ singular
  • pistrelături
  • pistrelăturii
plural
  • pistrelături
  • pistrelăturilor
vocativ singular
plural