2 intrări

49 de definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pirostei sm vz pirostrie

PIROSTIE s. f. v. pirostrie.

PIROSTRIE, pirostrii, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Unealtă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. 2. (Reg.; la pl.) Cunună care se pune pe capul mirilor în timpul oficierii cununiei religioase. ◊ Expr. (Glumeț) A(-și) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători. [Var.: (înv. și reg.) pirostie s. f.] – Din ngr. pirostiá, bg. pirostija.[1] corectat(ă)

  1. În original, improbabil: pirstija.. — cata

PIROȘCĂ, piroști, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroște] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.

pirostreie[1] sf vz pirostrie

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

pirostrie sf [At: (a. 1588) CUV. D. BĂTR. I, 194/3 / V: perostie, pilostreie[1], pilostrie, pirostânie, pirostei, pirosteie, pirostie, piroștei, piroștie / Pl: ~ii / E: ngr πυρωστία, bg пиростия] 1 (Mpl) Cadru metalic circular sau triunghiular cu trei picioare, așezate direct pe pământ, pe care se pune căldarea, ceaunul sau oala la foc Si: crăcană, (reg) mâță, picioare, țagră. 2 (Îcs) De-a -iile Joc de copii în care participanții își dispută unul altuia un băț de lemn înfipt în pământ. 3 (Pex) Băț folosit în jocul „De-a pirostriile” (2). 4 (Reg) Unealtă folosită mai ales la stână, făcută din trei prăjini împreunate la capătul de sus și așezate în formă de piramidă, de care se atârnă, cu un lanț, căldarea sau ceaunul deasupra focului. 5 (Olt) Obiect de piatră sau de fier care se pune sub vatră, sub lemnele care ard, cu scopul de a le ridica și de a le face să ardă mai bine. 6 (Spc; lpl) Cunună pusă pe capul mirilor în timpul celebrării căsătoriei religioase Si: cununie. 7-8 (Îe) A(-și) pune ~le (pe sau în cap) A (se) căsători. 9 (Ast; pop; lpl) Constelație nedefinită mai îndeaproape. 10 (Reg; art) Dans popular nedefinit mai îndeaproape. 11 (Reg; art) Melodie după care se execută pirostria (10). corectat(ă)

  1. În original, incorect accentuat: pilostreie LauraGellner

piroșcă sf [At: CIHAC, II, 257 / V: paroș~, ~roaș~ / Pl: ~șce, ~ște, ~ști, ~știi / E: rs, ucr dal пирожки] (Mpl) 1 (Cul; reg) Colțunaș. 2 (Trs) Tăiței de formă pătrată, fierți în apă și dați prin ulei. 3 (Trs; Buc) Sarma. 4 (Bot; reg) Condurul-doamnei (Tropaeolum majus). 5 (Bot; Trs) Cartof (Solanum tuberosum).

PIROSTRIE, pirostrii, s. f. 1. (Mai ales la pl.) Ustensilă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc; crăcană. 2. (Reg.; la pl.) Cunună care se pune pe capetele mirilor în timpul oficierii căsătoriei religioase; cununie. ◊ Expr. (Glumeț) A(-și) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători. [Var.: (înv. și reg.) pirostie s. f.] – Din ngr. pirostiá, bg. pirostija.

PIROȘCĂ, piroște, s. f. (Reg.) Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. [Pl. și: piroști] – Din rus. pirožki, ucr. pyrižky.

PIROSTREIE s. f. v. pirostrie.

PIROSTREIE s. f. v. pirostrie.

PIROSTRIE, pirostrii, s. f. (Mai ales la pl.) 1. Ustensilă de gospodărie, făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se așază o căldare, un ceaun sau o oală la foc; (în gospodăria păstorească) ustensilă primitivă formată din trei bețe așezate în formă de piramidă, de care se atîrnă ceaunul sau căldarea, deasupra focului; crăcană. Fata ațîțase grabnic focul la vatra de-afară, umpluse ceaunul cu apă și-l așezase pe pirostrii. SADOVEANU, B. 24. Se dete la o parte, ca să-i facă loc Saftei, care se întoarse, ca să ieie cazanul de pe pirostrii și să scoată cele din urmă rufe din el. SLAVICI, V. P. 17. 2. (Popular) Cunună care se pune pe capetele mirilor, în timpul oficierii căsătoriei religioase; (p. ext.) cununie, ◊ Expr. A(-și) pune pirostriile (în cap) = a se căsători. Dacă Aristică își pune pirostriile, și le pune cu Roaiba. PAS, L. I 293. Intrase la grijă că... o să împletească cosița albă, fără să puie pirostriile în cap. ISPIRESCU, L. 233. Le e rușine să-ți spuie că ar vrea... să puie pirostriile? CARAGIALE, O. I 85. – Variante: pirostie (CREANGĂ, P. 150, ȘEZ. I 280), pirostreie (GANE, N. I 132), pirostrei (DELAVRANCEA, S. 254), s. f.

PIROȘCĂ, piroști și piroște, s. f. (Mai ales la pl.) Un fel de colțunași umpluți cu carne, cu cartofi, cu brînză etc. (Cu pronunțare regională) Gazda masa le-a gătit. Și le-a dat chiroște calde ce-notau în unt topit. SEVASTOS, N. 58. Bătrînul amorezat e ca chiroșca cu pasat. NEGRUZZI, S. I 251.

PIROSTRIE ~i f. 1) mai ales la pl. Obiect de uz casnic, format dintr-o ramă metalică (rotundă sau triunghiulară), fixată pe trei picioare, folosită ca suport pentru un vas pus la foc deschis. * A se lăsa (sau a ședea) în ~i a se așeza cu genunchii îndoiți și sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. 2) bis. Coroană care se așază pe capul mirilor în timpul slujbei oficiate cu prilejul căsătoriei; cununie. * A-și pune ~ile pe cap a se căsători. [G.-D. pirostriei] /<ngr. pirostiá, bulg. pirostija

PIROȘCĂ ~te f. reg. Preparat culinar făcut din foi mici de aluat cu umplutură (de carne, brânză, cartofi), coapte în cuptor sau prăjite în grăsime multă. /<rus. pirožki, ngr. pyróžky

pirostrii f. pl. 1. suport (în genere de trei picioare) al căldării sau ciaunului pe foc; 2. fam. cunună nupțială (ce are asemenea o formă cam triangulară): a pune pirostriile în cap, a se căsători: o să împletească cosiță albă fără să puie pirostriile în cap ISP. [Gr. mod. PYROSTÍA, triped (din vechiu-gr. PYR, foc, și ESTÍA, vatră)].

piroșcă f. plăcintioară în colțuri ce țăranii fac la lăsatul secului de brânză. [Rus. PIROJOKŬ].

pirostéĭe și -stiĭ (est) și -striĭ (vest) f. pl. (ngr. pyrostiá, d. vgr. pyr, foc, și ῾éstia, vatră; bg. pirostiĭa. V. pirità). Suport pe treĭ picĭoare pe care se pune o căldare (ceaun, oală) la foc. Fig. Iron. Cununa de la nuntă. A-țĭ pune pirosteĭele’n cap, a te căsători. – Și pilostriĭ, pop. chi- (Trans.). V. triped și cujbă.

piróșcă f., pl. ște, ștĭ și șce, șcĭ (rus. pirožók, gen. -žká, dim. d. piróg, piroșcă; pol. pirožk, gen. -žka). Prăjitură compusă din carne tocată saŭ brînză învălită într’o foaĭe de cocă (nu de aluat), de ordinar în formă de jumătate de roată saŭ și rătundă (fr, pâté). V. brînzoaĭcă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pirostrie s. f., art. pirostria, g.-d. art. pirostriei; pl. pirostrii, art. pirostriile (desp. -tri-i-)

piroșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piroștii; pl. piroști

pirostrie s. f., art. pirostria, g.-d. art. pirostriei; pl. pirostrii, art. pirostriile

!piroșcă (reg.) s. f., g.-d. art. piroștii; pl. piroști

pirostrie s. f., art. pirostria, g.-d. art. pirostriei; pl. pirostrii, art. pirostriile

piroșcă s. f., g.-d. art. piroștei; pl. piroște

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIROSTRIE s. v. cunună, cununie.

PIROSTRIE s. crăcană, (reg.) picioare (pl.), țagră, (prin Transilv.) mâță, (prin Ban. și Transilv.) săgeac. (Pe ~ se pune ceaunul la foc.)

PIROȘCĂ s. v. cartof, colțunaș, sarma.

PIROSTRIE s. crăcană, (reg.) picioare (pl.), țagră, (prin Transilv.) mîță, (prin Ban. și Transilv.) săgeac. (Pe ~ se pune ceaunul la foc.)

piroșcă s. v. CARTOF. COLȚUNAȘ. SARMA.

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pirostie (pirostii), s. f.1. Trepied. – 2. Coroană care se așază pe tîmplele mirilor la cununia religioasă. – Var. pirostrie, pirosteie, pilostii. Mr. pirust(r)ie, megl. pirustiie. Ngr. πυρωστία (Tiktin), cf. bg. pirostija.

piroșcă (piroște), s. f. – Un fel de pateu cu carne sau cu brînză. Pol. pirozek, pirozka, rus. pirozok (Cihac, II, 257).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PIROȘCĂ, piroști, s.f. În bucătăria rusească, pateuri sau plăcințele umplute divers, picante sau dulci, servite la bors, ca antreu cald sau ca desert; fr. pirojki; engl. piroshki; germ. Piroschki.

piroșcă, piroște, s.f. – (reg.; gastr.) Sarma: „...atunci fata de uriaș va aduce oala cu piroște la săpători...” (Bilțiu-Dăncuș, 2005: 85). – Din rus. pirožki (Șăineanu, Scriban; Cihac, cf. DER; DEX, MDA), ucr. pyrižky (DEX, MDA).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

pirostrie, pirostrii s. f. (Mai ales la pl.) Obiect de gospodărie din fier, de formă circulară sau triunghiulară cu trei picioare, pe care se așază diferite vase la foc. 2. (Pop.) Cunună care se pune pe capul mirilor la slujba cununiei religioase. [Var.: pirostie, pirosteie, pirostreie s. f.] – Din gr. pirostia, bg. pirostija.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a-și pune pirostriile expr. (glum.) a se căsători.

Intrare: pirostrie
pirostrie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirostrie
  • pirostria
plural
  • pirostrii
  • pirostriile
genitiv-dativ singular
  • pirostrii
  • pirostriei
plural
  • pirostrii
  • pirostriilor
vocativ singular
plural
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirostie
  • pirostia
plural
  • pirostii
  • pirostiile
genitiv-dativ singular
  • pirostii
  • pirostiei
plural
  • pirostii
  • pirostiilor
vocativ singular
plural
pirostrii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pirostreie substantiv feminin
substantiv feminin (F130)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirostreie
  • pirostreia
plural
  • pirostrei
  • pirostreile
genitiv-dativ singular
  • pirostrei
  • pirostreii
plural
  • pirostrei
  • pirostreilor
vocativ singular
plural
perostie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pilostreie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pilostrie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pirostânie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
chilostrii
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pirostei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pirosteie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piroștei
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piroștie
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piroșcă
piroșcă1 (pl. -i) substantiv feminin
substantiv feminin (F50)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piroșcă
  • piroșca
plural
  • piroști
  • piroștile
genitiv-dativ singular
  • piroști
  • piroștii
plural
  • piroști
  • piroștilor
vocativ singular
plural
piroșcă2 (pl. -e) substantiv feminin
substantiv feminin (F9)
Surse flexiune: DOR, DLRLC
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piroșcă
  • piroșca
plural
  • piroște
  • piroștele
genitiv-dativ singular
  • piroște
  • piroștei
plural
  • piroște
  • piroștelor
vocativ singular
plural
paroșcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
piroașcă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pirostrie, pirostriisubstantiv feminin

  • 1. mai ales la plural Unealtă de gospodărie făcută dintr-un cerc sau dintr-un triunghi de fier, sprijinit pe trei picioare, pe care se pun căldarea, ceaunul sau oala la foc. DEX '09 DLRLC
    sinonime: crăcană
    • format_quote Fata ațîțase grabnic focul la vatra de-afară, umpluse ceaunul cu apă și-l așezase pe pirostrii. SADOVEANU, B. 24. DLRLC
    • format_quote Se dete la o parte, ca să-i facă loc Saftei, care se întoarse, ca să ieie cazanul de pe pirostrii și să scoată cele din urmă rufe din el. SLAVICI, V. P. 17. DLRLC
    • chat_bubble A se lăsa (sau a ședea) în pirostrii = a se așeza cu genunchii îndoiți și sprijinindu-se de pământ numai pe picioare. NODEX
  • 2. regional (la) plural Cunună care se pune pe capul mirilor în timpul oficierii cununiei religioase. DEX '09 DLRLC
    • chat_bubble glumeț (A(-și) pune pirostriile (în sau pe cap) = a (se) căsători. DEX '09 DLRLC
      sinonime: căsători
      • format_quote Dacă Aristică își pune pirostriile, și le pune cu Roaiba. PAS, L. I 293. DLRLC
      • format_quote Intrase la grijă că... o să împletească cosița albă, fără să puie pirostriile în cap. ISPIRESCU, L. 233. DLRLC
      • format_quote Le e rușine să-ți spuie că ar vrea... să puie pirostriile? CARAGIALE, O. I 85. DLRLC
etimologie:

piroșcă, piroștisubstantiv feminin

  • 1. regional Colțunaș umplut cu carne, cartofi, brânză, marmeladă etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Gazda masa le-a gătit. Și le-a dat chiroște calde ce-notau în unt topit. SEVASTOS, N. 58. DLRLC
    • format_quote cu pronunțare regională Bătrînul amorezat e ca chiroșca cu pasat. NEGRUZZI, S. I 251. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.