7 definiții pentru pirolatrie

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIROLATRIE, pirolatrii, s. f. Cult primitiv al focului. – Din fr. pyrolâtrie.

PIROLATRIE, pirolatrii, s. f. Cult primitiv al focului. – Din fr. pyrolâtrie.

pirolatrie sf [At: DN3 / P: ~tri-e / Pl: ~ii / E: gr πύρ + λατρεία] Venerare a focului ca pe o ființă supranaturală, de către popoarele primitive.

PIROLATRIE s.f. Venerarea focului ca pe o ființă supranaturală de către popoarele primitive. [Gen. -iei. / cf. gr. pyr – foc, latreia – cult].

PIROLATRIE s. f. venerarea focului la popoarele primitive. (< fr. pyrolâtrie)

PIROLATRIE f. Cult al focului; închinare la foc. [G.-D. pirolatriei] /<fr. pyrolâtrie

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pirolatrie s. f., art. pirolatria, g.-d. art. pirolatriei

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

PIRO- „foc, incandescență, de culoare roșie”. ◊ gr. pyr, pyros „foc” > fr. pyro-, germ. id., engl. id., it. piro- > rom. piro-.~clastic (v. -clastic), adj., (despre roci) format prin depozitarea materialului expulzat în timpul exploziilor vulcanice; ~fil (v. -fil1), adj., s. m. și f., 1. adj., Care prezintă atracție pentru foc. 2. s. m., și f., Persoană care suferă de pirofilie. 3. adj., Care nu se alterează în contact cu focul. 4. adj., (Despre plante) Care preferă terenurile arse; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) cu înveliș lignificat, care pot supraviețui la foc; ~fob (v. -fob), adj., s. m. și f., 1. adj., s. m. și f., (Persoană) care suferă de pirofobie. 2. adj., (Despre plante) Care evită terenurile arse sau pîrjolite; ~fobie (v. -fobie), s. f., teamă patologică de foc; ~gen (v. -gen1), adj., 1. Care este produs de foc. 2. Capabil să declanșeze o stare de febră; ~genetic (v. -genetic), adj., (despre combustibili solizi) la care descompunerea se face prin încălzire în absența aerului; ~geneză (v. -geneză), s. f., fenomen de producere a căldurii; ~lagnie (v. -lagnie), s. f., excitație sexuală asociată cu incendii, provocate sau contemplate; ~latrie (v. -latrie), s. f., venerare a focului de către unele populații primitive; ~latru (v. -latru), s. m., adorator al focului; ~liză (v. -liză), s. f., proces de descompunere chimică cu ajutorul temperaturilor ridicate; ~manie (v. -manie), s. f., tendință patologică de a provoca incendii; ~metalurgie (v. metal/o-, v. -urgie), s. f., procedeu de obținere a metalelor prin topirea minereurilor în cuptoare metalurgice, prin arderea combustibililor; ~metrie (v. -metrie1), s. f., 1. Disciplină care studiază măsurarea temperaturilor înalte. 2. Ansamblu de procedee utilizate pentru măsurarea temperaturilor înalte ale corpurilor; ~metru (v. -metru1), s. n., instrument utilizat în metalurgie pentru măsurarea temperaturilor înalte; ~scop (v. -scop), s. n., instrument cu care se poate observa dacă o temperatură a atins un anumit grad; ~sferă (v. -sferă), s. f., strat fluid din interiorul pămîntului, avînd o temperatură foarte ridicată; ~stat (v. -stat), s. n., aparat de supraveghere și de menținere constantă a temperaturii într-o cameră de ardere a unui cuptor industrial; ~xen (v. -xen), s. m., silicat natural de fier, magneziu, calciu etc., prezent în unele roci eruptive.

Intrare: pirolatrie
pirolatrie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pirolatrie
  • pirolatria
plural
  • pirolatrii
  • pirolatriile
genitiv-dativ singular
  • pirolatrii
  • pirolatriei
plural
  • pirolatrii
  • pirolatriilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pirolatrie, pirolatriisubstantiv feminin

  • 1. Cult primitiv al focului. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.