2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pirica[1] i vz piri

  1. În definiția principală, această variantă este tipărită în forma: pirca LauraGellner

piric, ~ă a [At: DN3 / Pl: ~ici, ~ice / E: cf gr πύρ, πύρος foc”] Care se referă la foc, la ardere și mai ales la focuri de artificii.

PÍRIC, -Ă adj. (Liv.) Referitor la foc, la ardere și îndeosebi la focuri de artificii. Cf. gr. pyr, pyros – foc].

PÍRIC2, -Ă adj. referitor la foc, la ardere și îndeosebi la focuri de artificii. (< it. pirico)

PÍRIC1 s. m. picior de vers greco-latin, opus spondeului, format din două silabe scurte. (< fr. pyrrhique, gr. pyrrhikhe)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

piric (< adj. gr. πυρρίχιος, de la πυρρίχη, „o specie de dans războinic”, de la numele inventatorului său Πύρριχος). În prozodia* antică, picior (1) alcătuit din două silabe scurte: UU.

Intrare: pirica
pirica
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: piric
piric adjectiv
adjectiv (A10)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piric
  • piricul
  • piricu‑
  • pirică
  • pirica
plural
  • pirici
  • piricii
  • pirice
  • piricele
genitiv-dativ singular
  • piric
  • piricului
  • pirice
  • piricei
plural
  • pirici
  • piricilor
  • pirice
  • piricelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)