7 definiții pentru pirgeometru
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PIRGEOMETRU, pirgeometre, s. n. Instrument pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. pyrogéomètre.
pirgeometru sn [At: DN3 / Pl: ~re / E: fr pyrgéomètre] Aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic la suprafața solului.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIRGEOMETRU, pirgeometre, s. n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. [Pr.: -ge-o-] – Din fr. pyrogéomètre.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de cata
- acțiuni
PIRGEOMETRU s.n. Aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic la suprafața solului. [< fr. pyrogéomètre].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
PIRGEOMETRU s. n. aparat pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. (< fr. pyrogéomètre)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pirgeometru s. n. (sil. -ge-o-), pl. pirgeometre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
PIR-, v. PIRO-. □ ~acant (v. -acant), adj., cu țepi de culoare roșie; ~exie (v. -exie), s. f., nume generic pentru bolile febrile; ~geometru (v. geo-, v. -metru1), s. n., aparat pentru măsurarea intensității radiației terestre, care determină condițiile echilibrului termic de la suprafața solului; ~heliograf (v. helio-, v. -graf), s. n., pirheliometru înregistrator; ~heliometru (v. helio-, v. -metru1), s. n., instrument pentru măsurarea cantității totale de energie solară care cade într-o unitate de timp pe o unitate de suprafață.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
substantiv neutru (N37) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
pirgeometru, pirgeometresubstantiv neutru
- 1. Instrument pentru măsurarea intensității radiației calorice terestre. DEX '09 DN
etimologie:
- pyrogéomètre DEX '09 DEX '98 DN