3 intrări

28 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pingeluit, ~ă a [At: MDA ms / Pl: ~iți, ~e / E: pingelui] 1-2 Pingelit (1-2).

PINGELÍ, pingelesc, vb. IV. Tranz. A pune sau a face să pună pingele la o încălțăminte (uzată); a tălpui. – Din pingea.

PINGELÍ, pingelesc, vb. IV. Tranz. A pune sau a face să pună pingele la o încălțăminte (uzată); a tălpui. – Din pingea.

pingeli vt(a) [At: PR. DRAM. 127 / V: pen~, pingi[1], pingili / Pzi: ~lesc / E: pingea] 1-2 (C. i. obiecte de încălțăminte sau cu talpa încălțămintei) A pune pingele (1) (și tocuri) Si: (îrg) a pingelui (1-2), a tălpui. 3 (Fam; fig; c. i. oameni) A păcăli. corectată

  1. Variantă incorect tipărită în original: pin~. Am corectat-o după recomandarea referinței încrucișate corespunzătoare — LauraGellner

pingelui vtfa [At: POLIZU / Pzi: ~esc / E: pingea + -ui] 1-2 (Îrg; c. i. obiecte de încălțăminte sau talpa încălțămintei) A pingeli (1-2). 3 (Fam; fig; c. i. oameni) A păcăli.

PINGELÍ, pingelesc, vb. IV. Tranz. A pune pingele la o încălțăminte. A pus mîna într-o zi pe-o gheată și a început s-o pingelească. PAS, Z. I 199. ◊ Absol. Meseriașii găsiră un cotlon ici-colo și se apucară de meserie: cizmarii să pingelească, croitorii să pingălească. PAS, Z. III 279. ◊ Refl. pas. Bineînțeles că și ghetele le pingeleam cît timp cizmarul socotea că se pot pingeli cuviincios. CAMIL PETRESCU, U. N. 96. – Variantă: pingeluí vb. IV.

PINGELUÍ vb. IV. v. pingeli.

A PINGELÍ ~ésc tranz. (încălțăminte) A înzestra cu pingele (noi). /Din pingea

pingeluì v. 1. a pune pingele; 2. fam. a înșela.

pingelésc v. tr. (d. pingele). Pun pingele, pun tălpĭ noĭ: îmĭ pingelesc ghetele. Fig. Fam. Înșel, escrochez. Cp. cu boĭesc, căptușesc, încalț.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pingelí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pingelésc, imperf. 3 sg. pingeleá; conj. prez. 3 pingeleáscă

pingelí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. pingelésc, imperf. 3 sg. pingeleá; conj. prez. 3 sg. și pl. pingeleáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PINGELUÍT adj. v. ademenit, amăgit, înșelat, păcălit, prostit, trișat.

pingeluit adj. v. ADEMENIT. AMĂGIT. ÎNȘELAT. PĂCĂLIT. PROSTIT. TRIȘAT.

PINGELUIT adj. pingelit, tălpuit. (Ghete ~.)

arată toate definițiile

Intrare: pingeluit
pingeluit adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pingeluit
  • pingeluitul
  • pingeluitu‑
  • pingelui
  • pingeluita
plural
  • pingeluiți
  • pingeluiții
  • pingeluite
  • pingeluitele
genitiv-dativ singular
  • pingeluit
  • pingeluitului
  • pingeluite
  • pingeluitei
plural
  • pingeluiți
  • pingeluiților
  • pingeluite
  • pingeluitelor
vocativ singular
plural
Intrare: pingeli
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pingeli
  • pingelire
  • pingelit
  • pingelitu‑
  • pingelind
  • pingelindu‑
singular plural
  • pingelește
  • pingeliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pingelesc
(să)
  • pingelesc
  • pingeleam
  • pingelii
  • pingelisem
a II-a (tu)
  • pingelești
(să)
  • pingelești
  • pingeleai
  • pingeliși
  • pingeliseși
a III-a (el, ea)
  • pingelește
(să)
  • pingelească
  • pingelea
  • pingeli
  • pingelise
plural I (noi)
  • pingelim
(să)
  • pingelim
  • pingeleam
  • pingelirăm
  • pingeliserăm
  • pingelisem
a II-a (voi)
  • pingeliți
(să)
  • pingeliți
  • pingeleați
  • pingelirăți
  • pingeliserăți
  • pingeliseți
a III-a (ei, ele)
  • pingelesc
(să)
  • pingelească
  • pingeleau
  • pingeli
  • pingeliseră
pengeli
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pingi
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pingili
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
verb (VT408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pingelui
  • pingeluire
  • pingeluit
  • pingeluitu‑
  • pingeluind
  • pingeluindu‑
singular plural
  • pingeluiește
  • pingeluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pingeluiesc
(să)
  • pingeluiesc
  • pingeluiam
  • pingeluii
  • pingeluisem
a II-a (tu)
  • pingeluiești
(să)
  • pingeluiești
  • pingeluiai
  • pingeluiși
  • pingeluiseși
a III-a (el, ea)
  • pingeluiește
(să)
  • pingeluiască
  • pingeluia
  • pingelui
  • pingeluise
plural I (noi)
  • pingeluim
(să)
  • pingeluim
  • pingeluiam
  • pingeluirăm
  • pingeluiserăm
  • pingeluisem
a II-a (voi)
  • pingeluiți
(să)
  • pingeluiți
  • pingeluiați
  • pingeluirăți
  • pingeluiserăți
  • pingeluiseți
a III-a (ei, ele)
  • pingeluiesc
(să)
  • pingeluiască
  • pingeluiau
  • pingelui
  • pingeluiseră
Intrare: pingelui
verb (VT408)
Surse flexiune: DLRM
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pingelui
  • pingeluire
  • pingeluit
  • pingeluitu‑
  • pingeluind
  • pingeluindu‑
singular plural
  • pingeluiește
  • pingeluiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pingeluiesc
(să)
  • pingeluiesc
  • pingeluiam
  • pingeluii
  • pingeluisem
a II-a (tu)
  • pingeluiești
(să)
  • pingeluiești
  • pingeluiai
  • pingeluiși
  • pingeluiseși
a III-a (el, ea)
  • pingeluiește
(să)
  • pingeluiască
  • pingeluia
  • pingelui
  • pingeluise
plural I (noi)
  • pingeluim
(să)
  • pingeluim
  • pingeluiam
  • pingeluirăm
  • pingeluiserăm
  • pingeluisem
a II-a (voi)
  • pingeluiți
(să)
  • pingeluiți
  • pingeluiați
  • pingeluirăți
  • pingeluiserăți
  • pingeluiseți
a III-a (ei, ele)
  • pingeluiesc
(să)
  • pingeluiască
  • pingeluiau
  • pingelui
  • pingeluiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pingeluit

etimologie:

pingeli pengeli pingi pingili pingelui

  • 1. A pune sau a face să pună pingele la o încălțăminte (uzată).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pingelui tălpui tălpălui attach_file 3 exemple
    exemple
    • A pus mîna într-o zi pe-o gheată și a început s-o pingelească. PAS, Z. I 199.
      surse: DLRLC
    • absolut Meseriașii găsiră un cotlon ici-colo și se apucară de meserie: cizmarii să pingelească, croitorii să pungălească. PAS, Z. III 279.
      surse: DLRLC
    • reflexiv pasiv Bineînțeles că și ghetele le pingeleam cît timp cizmarul socotea că se pot pingeli cuviincios. CAMIL PETRESCU, U. N. 96.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • pingea
    surse: DEX '98 DEX '09