opțiuni
  • info

6 definiții pentru picot

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PICÓT, picoți, s. m. 1. (Min.) Bucată de lemn tare, ascuțită la un capăt, folosită la săparea galeriilor. 2. (În forma picou, n.) Bordură de dantelă cu colțuri. ♦ Bulină (3). – Din fr. picot.

PICÓT, picoți, s. m. 1. (Min.) Bucată de lemn tare, ascuțită la un capăt, folosită la săparea galeriilor. 2. (În forma picou, n.) Bordură de dantelă cu colțuri. ♦ Bulină (3). – Din fr. picot.

picot sm [At: DN3 / Pl: ~oți / E: fr picot] (Min) Bucată de lemn tare, ascuțită la un capăt sub formă conică, servind la săparea galeriilor.

PICÓT s.m. (Mine) Bucată de lemn tare, ascuțită la un capăt sub formă conică, servind la săparea galeriilor. [< fr. picot].

PICÓT s. m. (mine) bucată de lemn tare, ascuțită la un capăt, la săparea galeriilor. (< fr. picot)

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

picót s. m., pl. picóți

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PICOT [pikó], Auguste Émile (1844-1918), filolog francez. Secretar (1866-1869) al domnitorului României, Carol I. Contribuții la studiul literaturii române vechi și al folclorului românesc („Cântecele populare ale românilor din Serbia”, „Note biografice și bibliografice asupra lui Antim Ivireanul”). M. de onoare al Acad. Române (1879).

Intrare: picot
substantiv masculin (M3)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • picot
  • picotul
  • picotu‑
plural
  • picoți
  • picoții
genitiv-dativ singular
  • picot
  • picotului
plural
  • picoți
  • picoților
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

picot, picoțisubstantiv masculin

etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.