5 definiții pentru pescuitoare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PESCUITOR, -OARE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. (Înv. la f.) Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor.
PESCUITOR, -OARE, pescuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care pescuiește (1); spec. pescar (I). Pescuitor de perle. ◊ Expr. Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. 2. Fig. (Fam.) Persoană care caută cu insistență să obțină ceva; vânător. [Pr.: -cu-i-] – Pescui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
pescuitoare (înv.) (desp. -cu-i-) s. f., g.-d. art. pescuitoarei; pl. pescuitoare
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
pescuitoare (înv.) (-cu-i-) s. f., g.-d. art. pescuitoarei; pl. pescuitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
pescuitoare s. f., g.-d. art. pescuitoarei; pl. pescuitoare
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
- silabație: pes-cu-i-
substantiv feminin (F103) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular |
| |
plural |
|
pescuitor, pescuitorisubstantiv masculin pescuitoare, pescuitoaresubstantiv feminin
-
- Pescuitor de perle. DEX '09 DEX '98
- Pescuitor în apă tulbure = persoană care profită de situațiile încordate, neclare pentru a trage foloase personale. DEX '09 DEX '98
-
- 2. Persoană care caută cu insistență să obțină ceva. DEX '09 DEX '98sinonime: vânător
etimologie:
- Pescui + sufix -tor. DEX '98 DEX '09