PERTURBĂRE, perturbări, s. f. Acțiunea de a perturba și rezultatul ei; deranjament în starea sau în mersul firesc al unui lucru, al unui fenomen; tulburare, neorînduială. Proprietarul nu are dreptul de a depărta pe un țăran de pe comuna sa decît pentru cauză de perturbare a ordinei. KOGĂLNICEANU, S. A. 159.