7 definiții pentru persona grata personae gratae

Articole pe această temă:


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PERSÓNA GRÁTA, personae gratae, loc. s. f. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. – Loc. lat.

PERSÓNA GRÁTA subst. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. – Loc. lat.

PERSONA GRATA s.f. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. ◊ Persona non grata = diplomat a cărui rechemare este cerută de guvernul țării pe lângă care este acreditat. [< lat. persona (non) grata – persoană (ne)agreată].

PERSÓNA GRÁTA loc. s. persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic. ♦ ~ non grata = diplomat devenit indezirabil pentru guvernul țării pe lângă care a fost acreditat. (< lat. persona (non) grata, persoană (ne)agreată)

persona grata f. («persoană plăcută»), se zice, în limba diplomatică, de personajul ce va fi agreat de guvernul pe lângă care e acreditat.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

persóna gráta (lat.) loc. s. f., pl. persónae grátae [ae pron. e]

Intrare: persona grata
compus
Plural: personae gratae.
  • persona grata
personae gratae substantiv feminin plural
compus
  • personae gratae

persona grata personae gratae

  • 1. Persoană agreată de un guvern pe lângă care este acreditată diplomatic.
    surse: DEX '09 DN
  • comentariu (la) plural Personae gratae.

etimologie: