2 intrări

5 definiții

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pericolare sf [At: POLIZU / Pl: ~lări / E: pericola] (Înv) Primejduire.

pericola vtr [At: POLIZU / Pzi: ~lez / E: it pericolare] (Înv) 1-2 A (se) primejdui.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pericolare, pericolări, s.f. (înv.) primejduire.

Intrare: pericolare
pericolare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pericolare
  • pericolarea
plural
  • pericolări
  • pericolările
genitiv-dativ singular
  • pericolări
  • pericolării
plural
  • pericolări
  • pericolărilor
vocativ singular
plural
Intrare: pericola
verb (V201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pericola
  • pericolare
  • pericolat
  • pericolatu‑
  • pericolând
  • pericolându‑
singular plural
  • pericolea
  • pericolați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pericolez
(să)
  • pericolez
  • pericolam
  • pericolai
  • pericolasem
a II-a (tu)
  • pericolezi
(să)
  • pericolezi
  • pericolai
  • pericolași
  • pericolaseși
a III-a (el, ea)
  • pericolea
(să)
  • pericoleze
  • pericola
  • pericolă
  • pericolase
plural I (noi)
  • pericolăm
(să)
  • pericolăm
  • pericolam
  • pericolarăm
  • pericolaserăm
  • pericolasem
a II-a (voi)
  • pericolați
(să)
  • pericolați
  • pericolați
  • pericolarăți
  • pericolaserăți
  • pericolaseți
a III-a (ei, ele)
  • pericolea
(să)
  • pericoleze
  • pericolau
  • pericola
  • pericolaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)