2 definiții pentru perfectum
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
PERFECTUM s. n. (lingv.) ansamblu de forme verbale latine care indică o acțiune terminată. (< fr. perfectum)
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
perfectum s. n.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: perfectum
perfectum substantiv neutru
| substantiv neutru (N24) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
perfectum, perfectumurisubstantiv neutru
- 1. Ansamblu de forme verbale latine care indică o acțiune terminată. MDN '00
etimologie:
- perfectum MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.