11 definiții pentru pentacord

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PENTACORD, pentacorduri, s. n. 1. Liră cu cinci coarde, folosită în Antichitate. 2. Grup de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. [Pl. și: pentacorde] – Din fr. pentacorde.

pentacord sn [At: SCRIBAN, D. / Pl: ~uri, ~e / E: fr pentacorde] 1 Liră cu cinci coarde, folosită în Antichitate. 2 Grup de cinci trepte succesive ale unei scări muzicale.

PENTACORD, pentacorduri, s. n. 1. Liră cu cinci coarde, folosită în antichitate. 2. Grup de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. [Pl. și: pentacorde] – Din fr. pentacorde.

PENTACORD s.n. 1. Liră cu cinci coarde. 2. Grup de cinci trepte succesive ale unei scări muzicale. [< fr. pentacorde, cf. gr. pente – cinci, chorde – coardă].

PENTACORD s. n. 1. instrument cu cinci coarde, în Grecia antică, asemănător unei lire. 2. (muz.) sistem de cinci sunete succesive, formând o cvintă perfectă. (< fr. pentacorde, lat. pentachrodus)

PENTACORD ~uri n. 1) (în antichitate) Liră cu cinci coarde. 2) Ansamblu de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. /<fr. pentacorde

*pentacórd n., pl. urĭ și oarde (vgr. pentáhordon). La ceĭ vechĭ, liră cu cincĭ coarde.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

pentacord s. n., pl. pentacorduri

pentacord s. n., pl. pentacorduri

pentacord s. n., pl. pentacorduri

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pentacord (< gr. πέντε, „cinci” + χορδή, „coardă, sunet”) 1. Instrument cu 5 corzi în Grecia antică, asemănător unei lire*. Despre p. nu avem indicații precise. 2. Scară de 5 sunete treptate cuprinse într-un interval de cvintă* perfectă. În modurile (I, 3) medievale occid. (v. și greg., muzică), p. asociat tetracordului* alcătuia ansamblul de octavă* al modului. În funcție de poziția p. se constituia starea modului: autenticul = p + tetracord; plagalul = tetracord + p.

Intrare: pentacord
pentacord1 (pl. -uri) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pentacord
  • pentacordul
  • pentacordu‑
plural
  • pentacorduri
  • pentacordurile
genitiv-dativ singular
  • pentacord
  • pentacordului
plural
  • pentacorduri
  • pentacordurilor
vocativ singular
plural
pentacord2 (pl. -e) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: MDA2
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pentacord
  • pentacordul
  • pentacordu‑
plural
  • pentacorde
  • pentacordele
genitiv-dativ singular
  • pentacord
  • pentacordului
plural
  • pentacorde
  • pentacordelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pentacord, pentacordurisubstantiv neutru

  • 1. Liră cu cinci coarde, folosită în Antichitate. DEX '09 DN
  • 2. Grup de cinci sunete succesive ale unei scări muzicale. DEX '09 DEX '98 DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.