7 definiții pentru pendeleu pindeleu pindileu pintileu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pendeleu sn [At: CANDREA, Ț. O. 7 / V: pin~, pindil~, pintil~ / Pl: ~ee / E: mg pendely] (Trs; Mar) Fustă din pânză albă pe care o poartă pe sub fotă femeile de la țară Si: poală.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pendeléu, pendelée, s.n. (reg.) fustă din pânză albă, purtată de țărănci pe dedesubt; poală.

pendeléu, s.n. – v. pindileu („fustă”).

pindiléu, (pendeleu), s.n. – (reg.) Fustă de pânză albă, țesută din cânepă, cu dantelă în partea inferioară, purtată pe sub „fusta înflorată” și zadie. (Trans., Maram.). – Din magh. pendely „cămașă lungă” (MDA).

Intrare: pendeleu
substantiv neutru (N43)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pendeleu
  • pendeleul
  • pendeleu‑
plural
  • pendelee
  • pendeleele
genitiv-dativ singular
  • pendeleu
  • pendeleului
plural
  • pendelee
  • pendeleelor
vocativ singular
plural
pindeleu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pindileu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pintileu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)