2 intrări

2 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PELOTÁ vb. tr. a mângâia, a dezmierda, a palpa discret și senzual (corpul cuiva). (< fr. péloter)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pelotá vb., ind. prez. 1 sg. pelotéz, 3 sg. și pl. peloteáză

Intrare: pelota
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pelota
  • pelotare
  • pelotat
  • pelotatu‑
  • pelotând
  • pelotându‑
singular plural
  • pelotea
  • pelotați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pelotez
(să)
  • pelotez
  • pelotam
  • pelotai
  • pelotasem
a II-a (tu)
  • pelotezi
(să)
  • pelotezi
  • pelotai
  • pelotași
  • pelotaseși
a III-a (el, ea)
  • pelotea
(să)
  • peloteze
  • pelota
  • pelotă
  • pelotase
plural I (noi)
  • pelotăm
(să)
  • pelotăm
  • pelotam
  • pelotarăm
  • pelotaserăm
  • pelotasem
a II-a (voi)
  • pelotați
(să)
  • pelotați
  • pelotați
  • pelotarăți
  • pelotaserăți
  • pelotaseți
a III-a (ei, ele)
  • pelotea
(să)
  • peloteze
  • pelotau
  • pelota
  • pelotaseră
Intrare: pelotat
pelotat participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pelotat
  • pelotatul
  • pelotatu‑
  • pelota
  • pelotata
plural
  • pelotați
  • pelotații
  • pelotate
  • pelotatele
genitiv-dativ singular
  • pelotat
  • pelotatului
  • pelotate
  • pelotatei
plural
  • pelotați
  • pelotaților
  • pelotate
  • pelotatelor
vocativ singular
plural
pelotare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pelotare
  • pelotarea
plural
  • pelotări
  • pelotările
genitiv-dativ singular
  • pelotări
  • pelotării
plural
  • pelotări
  • pelotărilor
vocativ singular
plural
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)