2 intrări

17 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PEDICUȚĂ, pedicuțe, s. f. (Bot.) Brădișor (2). – Piedică + suf. -uță.

PEDICUȚĂ, pedicuțe, s. f. (Bot.) Brădișor (2). – Piedică + suf. -uță.

PEDICUȚĂ, pedicuțe, s. f. Mică plantă tîrîtoare, ramificată, cu frunze dese, cu ramuri drepte terminate cu cîte un spic de frunze fertile cu sporange; praful galben (sporii) din sporange se întrebuințează în medicină (Lycopodium clavatum); brînca-ursului. (Atestat în forma pedecuță) Pedecuța... numită și brînca-ursului, e o buruiană mică și face flori gălbioare. ȘEZ. XV 102. – Variantă: pedecuță s. f.

PEDICUȚĂ ~e f. Plantă erbacee cu tulpină culcată și ramificată, având frunze mici, aciculare, ce crește în pădurile montane; brădișor. /pedică + suf. ~uță

pedicuță f. plantă cu al cării praf galben (numit praful strigoilor) babele vrăjesc ca să iea mana vacilor, iar țăranul spală cu fiertura dintr’însa caii plini de râie (Lycopodium clavatum). [Origină necunoscută].

pedicúță f., pl. e (d. pedică). O plantă numită și pedică și cornișor. V. cornișor.

PIEDICUȚĂ, piedicuțe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina lungă și târâtoare, cu frunzele mici și dese, cu inflorescența în formă de spic (Lycopodium clavatum).Piedică + suf. -uță.

PIEDICUȚĂ, piedicuțe, s. f. Plantă erbacee cu tulpina lungă și târâtoare, cu frunzele mici și dese, cu inflorescența în formă de spic (Lycopodium clavatum).Piedică + suf. -uță.

piedicuță sf [At: BRANDZA, FL. 508 / V: (reg) pedec~, ped~ / Pl: ~țe / E: piedică + -uță] 1 Plantă cu tulpina lungă și târâtoare care are ramuri secundare îndreptate în sus, cu frunze mici, ascuțite și dese, cu inflorescența în formă de spic Si: (reg) barba-ursului, brădișor, brâul-vântului, bunceag, bunget, coada-alor-din-vânt, iarba-ursulul, laba-lupului, laba-ursului, mușchi-de-pămănt, mușchi-de-piatră, părul-porcului, praful-strigoilor, talpa-ursului (Lycopodium clavatum). 2 (Bot; reg) Brădișor (Lycopodium selago). 3 (Bot; reg) Cornișor (Lycopodium annotium).

PEDECUȚĂ s. f. v. pedicuță.

PEDECUȚĂ s. f. v. pedicuță.

PIEDICUȚĂ, piedicuțe, s. f. 1. Diminutiv al lui piedică. 2. Plantă erbacee cu tulpina tîrîtoare și cu frunze mărunte și dese terminate printr-un păr fin; crește prin păduri și pășuni umede, în regiunile de munte (Lycopodium clavatum).

pédică (est) și pĭédică, pĭédecă (vest) f., pl. ĭ (lat. pĕdĭcă, it. piédica, pv. petge, fr. piège. V. îm-pedec, pedestru). Lucru care împedecă mersu unuĭ om, unuĭ animal, uneĭ mașinĭ, cum ar fi picĭoru pe care-l puĭ înaintea picĭoarelor altuĭa ca să-l facĭ să cadă, funia saŭ lanțu cu care legĭ picĭoarele anterioare ale caluluĭ ca să nu fugă de la păscut (V. paĭvan), funia, lanțu orĭ butucu cu care opreștĭ roata uneĭ căruțe cînd merge la vale (V. talaghir), pĭesa de oțel care ține rîdicat cocoșu puștiĭ în ainte de a lovi capsa, scîndurica care oprește sulurile la războĭu de țesut ș. a.: a pune pedică cuĭva saŭ la ceva. O plantă numită și pedicuță. Fig. Obstacul, dificultate.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

piedicuță s. f., g.-d. art. piedicuței; pl. piedicuțe

piedicuță s. f., g.-d. art. piedicuței; pl. piedicuțe

piedicuță s. f., g.-d. art. piedicuței; pl. piedicuțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIEDICUȚĂ s. (BOT.; Lycopodium clavatum) (pop.) brădișor, (reg.) bunceag, bunget, cornățel, cornișor, piedică, barba-ursului, brânca-ursului, brâul-vântului, brâușorul-vântului, crucea-pământului, iarba-ursului, laba-lupului, laba-ursului, mușchi-de-pământ, părul-porcului, talpa-ursului.

PIEDICUȚĂ s. (BOT.; Lycopodium clavatum) (reg.) brădișor, bunceag, bunget, cornățel, cornișor, piedică, barba-ursului, brînca-ursului, brîul-vîntului, brîușorul-vîntului, crucea-pămîntului, iarba-ursului, laba-lupului, laba-ursului, mușchi-de-pămînt, părul-porcului, talpa-ursului.

Intrare: pedicuță
pedicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedicuță
  • pedicuța
plural
  • pedicuțe
  • pedicuțele
genitiv-dativ singular
  • pedicuțe
  • pedicuței
plural
  • pedicuțe
  • pedicuțelor
vocativ singular
plural
pedecuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedecuță
  • pedecuța
plural
  • pedecuțe
  • pedecuțele
genitiv-dativ singular
  • pedecuțe
  • pedecuței
plural
  • pedecuțe
  • pedecuțelor
vocativ singular
plural
Intrare: piedicuță
piedicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • piedicuță
  • piedicuța
plural
  • piedicuțe
  • piedicuțele
genitiv-dativ singular
  • piedicuțe
  • piedicuței
plural
  • piedicuțe
  • piedicuțelor
vocativ singular
plural
pedecuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedecuță
  • pedecuța
plural
  • pedecuțe
  • pedecuțele
genitiv-dativ singular
  • pedecuțe
  • pedecuței
plural
  • pedecuțe
  • pedecuțelor
vocativ singular
plural
pedicuță substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pedicuță
  • pedicuța
plural
  • pedicuțe
  • pedicuțele
genitiv-dativ singular
  • pedicuțe
  • pedicuței
plural
  • pedicuțe
  • pedicuțelor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pedicuță, pedicuțesubstantiv feminin

  • 1. botanică Brădișor; mică plantă târâtoare, ramificată, cu frunze dese, cu ramuri drepte terminate cu câte un spic de frunze fertile cu sporange; praful galben (sporii) din sporange se întrebuințează în medicină (Lycopodium clavatum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Pedecuța... numită și brînca-ursului, e o buruiană mică și face flori gălbioare. ȘEZ. XV 102. DLRLC
etimologie:
  • Piedică + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

piedicuță, piedicuțesubstantiv feminin

  • 1. Plantă erbacee cu tulpina lungă și târâtoare, cu frunzele mici și dese, cu inflorescența în formă de spic (Lycopodium clavatum). DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. Diminutiv al lui piedică. DLRLC
etimologie:
  • Piedică + sufix -uță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.