2 intrări

13 definiții

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PIȘICHÉR, -Ă, pișicheri, -e, s. m. și f. (Fam.; adesea adjectival) Om șiret, priceput la șmecherii; sforar, șarlatan. – Din tc. pișekâr.

pișicher, ~ă a [At: POLIZU / V: (înv) peșc~, peșecher / Pl: ~i, ~e / E: tc pișekâr] (Fam) 1-2 smf, a (Om) șiret, care încearcă să înșele pe alții, care umblă după profituri, care trăiește din șiretlicuri. 3 a (D. manifestări ale oamenilor) Care trădează pe omul șmecher Si: șmecher, șmecheresc. 4 a (Rar) Care cere abilitate, iscusință pentru a fi realizat Si: ingenios.

PIȘICHÉR, pișicheri, s. m. (Fam.; adesea adjectival) Om șiret, priceput la șmecherii; sforar, șarlatan. – Din tc. pișekâr.

PIȘICHÉR, pișicheri, s. m. Om șiret, priceput la șmecherii, la învîrteli; șarlatan, sforar. Unii îl făceau pișicher, papugiu. DELAVRANCEA, S. 24. Mare pișicher! Strajnic prefect ar fi ăsta! CARAGIALE, O. I 133. ◊ (Adjectival) Dar un turc, mai pișicher, Se oprea cam lîngă el Și. din gură mi-i vorbea, Și cu bani mi-l ispitea. TEODORESCU, P. P. 575.

pișicher a. și m. șiret: dalei, puiu de pișicher! POP. [Turc. PIŠEKIAR, dibaciu (lit. care practică un meșteșug)].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

!pișicher (fam.) adj. m., s. m., pl. pișicheri; adj. f., s. f. pișicheră, pl. pișichere

pișichér s. m., adj. m., pl. pișichéri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PIȘICHÉR s. v. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, șnapan.

PIȘICHÉR adj. v. șiret, șmecher, viclean.

pișicher s. v. ESCROC. HOȚ. IMPOSTOR. ÎNȘELĂTOR. PUNGAȘ. ȘARLATAN. ȘNAPAN.

pișicher adj.v. ȘIRET. ȘMECHER. VICLEAN,

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

pișichér (pișichéră), adj. – Viclean, șiret. Tc. pișkiar „chelner, ospătar” (Tiktin; Candrea); pentru semantism, cf. papugiu. Der. din tc. pișekiar „scamator” (Șeineanu, II, 296) este și ea posibilă. – Der. pișicherlîc, s. n. (potlogărie, escrocherie).

Intrare: pișicher (adj.)
pișicher1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișicher
  • pișicherul
  • pișicheru‑
  • pișiche
  • pișichera
plural
  • pișicheri
  • pișicherii
  • pișichere
  • pișicherele
genitiv-dativ singular
  • pișicher
  • pișicherului
  • pișichere
  • pișicherei
plural
  • pișicheri
  • pișicherilor
  • pișichere
  • pișicherelor
vocativ singular
plural
peșecher1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peșecher
  • peșecherul
  • peșecheru‑
  • peșeche
  • peșechera
plural
  • peșecheri
  • peșecherii
  • peșechere
  • peșecherele
genitiv-dativ singular
  • peșecher
  • peșecherului
  • peșechere
  • peșecherei
plural
  • peșecheri
  • peșecherilor
  • peșechere
  • peșecherelor
vocativ singular
plural
peșcher1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A1)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peșcher
  • peșcherul
  • peșcheru‑
  • peșche
  • peșchera
plural
  • peșcheri
  • peșcherii
  • peșchere
  • peșcherele
genitiv-dativ singular
  • peșcher
  • peșcherului
  • peșchere
  • peșcherei
plural
  • peșcheri
  • peșcherilor
  • peșchere
  • peșcherelor
vocativ singular
plural
Intrare: pișicheră
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pișiche
  • pișichera
plural
  • pișichere
  • pișicherele
genitiv-dativ singular
  • pișichere
  • pișicherei
plural
  • pișichere
  • pișicherelor
vocativ singular
  • pișiche
  • pișichero
plural
  • pișicherelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peșeche
  • peșechera
plural
  • peșechere
  • peșecherele
genitiv-dativ singular
  • peșechere
  • peșecherei
plural
  • peșechere
  • peșecherelor
vocativ singular
  • peșeche
  • peșechero
plural
  • peșecherelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • peșche
  • peșchera
plural
  • peșchere
  • peșcherele
genitiv-dativ singular
  • peșchere
  • peșcherei
plural
  • peșchere
  • peșcherelor
vocativ singular
  • peșche
  • peșchero
plural
  • peșcherelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

pișicher, pișicherisubstantiv masculin
pișiche, pișicheresubstantiv feminin
pișicher, pișicheadjectiv

  • 1. familiar adesea (și) adjectival Om șiret, priceput la șmecherii. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Unii îl făceau... pișicher, papugiu. DELAVRANCEA, S. 24. DLRLC
    • format_quote Mare pișicher! Strajnic prefect ar fi ăsta! CARAGIALE, O. I 133. DLRLC
    • format_quote Dar un turc, mai pișicher, Se oprea cam lîngă el Și. din gură mi-i vorbea, Și cu bani mi-l ispitea. TEODORESCU, P. P. 575. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.