2 intrări

30 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PATRÓN2, -OÁNĂ, patroni, -oane, s. m., s. f. 1. S. m. și f. Proprietar al unei întreprinderi. 2. S. m. (în Roma antică) Patrician roman, considerat în raport cu liberții săi. 3. S. m. și f. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt. ♦ Ocrotitor, protector. – Din lat. patronus, germ. Patron, fr. patron.

PATRONÁ, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron2. Cf. fr. patronner.

PATRONÁ, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține (pe cineva sau ceva); p. ext. a dirija, a conduce. – Din patron2. Cf. fr. patronner.

patron4, ~oa smf [At: (a. 1696) URICARIUL, V. 140/19 / V: (rar) ~o sf, ~nos[1] (A: nct) / Pl: ~i, ~oane / E: lat patronus, ger Patron, fr patron, mg patrónus] 1 Sfânt considerat protector al unei persoane, al unui așezământ, al unei comunități etc. (care, de obicei, îi poartă numele). 2 Zi a numelui unei persoane. 3 (Îe) A face ~ A-și serba ziua numelui. 4 Ocrotitor. 5 (Reg) Cap de familie. 6 (Reg) Persoană însărcinată cu paza unei comune în timpul nopții. 7 Proprietar al unei întreprinderi, al unui local, al unui atelier etc. care folosește munca salariată, în raport cu angajații sau cu clienții săi Vz meșter, stăpân. 8 (Ant) Patrician roman considerat în raport cu liberții și cu clienții săi. 9 (Jur; înv) Cetățean care, în Imperiul Otoman, făcea oficiul de apărător al administrației locale în litigiile acesteia cu administrația centrală Si: defensor.

  1. Referința încrucișată recomandă pentru această variantă, forma patronoș. Este greu de stabilit care formă este cea corectă — LauraGellner

patrona [At: (a. 1821) IORGA, S. D. XII, 178 / V: (îvr; cscj) ~ni / Pzi: ~nez / E: patron4 cf fr patronner] 1 vt A ocroti o persoană sau o colectivitate Si: a proteja, a sprijini, a susține, (ltm; îdt) a patrocina. 2-3 vti A conduce o întreprindere, un colectiv de salariați, în calitate de proprietar al bazei materiale. 4 vi (Îvr) A da sprijin și ascultare unei legi, rânduieli.

patronoș[1] sm vz patron4

  1. Varianta de față este tipărită în definiția principală în forma: patronos. Este greu de stabilit care este forma cea corectă — LauraGellner

PATRÓN2, -OÁNĂ, patroni, -oane, subst. 1. S. m. și f. Proprietar al unei întreprinderi. 2. S. m. (În Roma antică) Patrician roman, considerat în raport cu liberții săi. 3. S. m. și f. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt. ♦ Ocrotitor, protector. – Din lat. patronus, germ. Patron, fr. patron.

PATRON2, -OĂNĂ patroni, -oane, s. m. și f. 1. Proprietar al unei întreprinderi, al unei fabrici, al unei firme etc. care exploatează muncă salariată. Ai aflat poate că m-am certat cu patronul. C. PETRESCU, C. V. 157. Șefii poștelorvătafii – tovarăși pe subt mînă cu patronii cafenelelor din port... erau datori să ia la rînd un număr egal din toate naționalitățile. BART, E. 289. După rînduiala breslei nu putea să intre în rîndul patronilor decît acela care și-a făcut anii de ucenicie, a lucrat un an la patronul care l-a scos calfă și a mai făcut și doi ani de călătorie. SLAVICI, O. II 35. 2. (În Roma antică) Patricianul roman în raporturile cu liberții și cu clienții. 3. Sfînt socotit protector al omului care îi poartă numele, apărător al unei case sau al unei comunități; ziua numelui unei persoane. Știi că astăzi am avut serbare: patronul școalei. C. PETRESCU, C. V. 87. Arta germană, întrunind idei abstracte cu prozaice amănunte, a știut să traducă cu penelul ideile care se rezumă în legendara vînătoare a sfîntului Hubert, patronul vînătorilor creștini din occident. ODOBESCU, S. A. 346. Nu puteam alege altă patroană spre a-i încrede secretele mele rugăciuni decît sfînta Cecilie. ALECSANDRI, O. P. 18. ♦ (Învechit) Ocrotitor, apărător, protector. După obiceiul, de obște pe atunci la toți tinerii, de a se alătura pe lîngă un boier însemnat, el își luă de patron pe Iordachi Cantacuzino, ce era pe atunci vistiernic mare. BĂLCESCU, O. I 183.

PATRONÁ, patronez, vb. I. Tranz. A ocroti, a sprijini, a susține, a favoriza (pe cineva sau ceva). Intrase în Eterie crezînd-o patronată de împăratul Alexandru. GHICA, S. 100.

PATRÓN, -OÁNĂ s.m. și f. 1. Patrician roman socotit în raport cu clienții săi; stăpân socotit în raport cu sclavii săi eliberați. 2. Proprietar, stăpân al unei case de comerț, al unei întreprinderi, al unei fabrici etc.; exploatator. 3. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. [< fr. patron, lat. patronus].

PATRONÁ vb. I. tr. A ocroti, a sprijini, a susține. ♦ (Depr.) A prezida, a trona. [< fr. patronner].

PATRÓN2, -OÁNE I. s. m. patrician roman considerat în raport cu liberții și cu clienții săi. II. s. m. f. 1. sfânt socotit protector al unei persoane, al unei comunități etc., care îi poartă numele. 2. ocrotitor, protector, susținător. 3. proprietar al unei întreprinderi, al unui local etc. (< fr. patron, lat. patronus, germ. Patron)

PATRONÁ vb. tr. 1. a ocroti, a proteja, a sprijini, a susține. ◊ (depr.) a prezida, a trona. 2. (mar.) a înfășura cu ață de velă ori cu merlin capătul unei parâme pentru a împiedica despletirea sau uzarea. (< fr. patronner)

diréctor-patrón s. m. 1993 Persoană care este în același timp director și patron v. directocrát (din director + patron)

PATRÓN2 ~oánă (~óni, ~oáne) m. și f. 1) (în Roma antică) Patrician care avea sub protecție oamenii liberi dintr-o clasă socială inferioară, numiți clienți. 2) Proprietar al unei întreprinderi (comerciale, industriale) care folosește muncitori salariați. 3) rel. Sfânt considerat drept ocrotitor al unei persoane, al unei biserici sau al unei colectivități care îi poartă numele. 4) înv. Persoană ocrotitoare. /<lat. patrinus, fr. patron, germ. Patron

A PATRONÁ ~éz tranz. 1) (instituții) A ajuta la realizarea unor acțiuni (culturale, sociale, politice etc.); a lua sub șefie. 2) (persoane, așezăminte, teritorii etc.) A ține sub tutelă (limitând în drepturi sau ocrotind drepturile); a tutela. /Din patron

patron m. 1. cel ce servă de protector; 2. sfânt al cărui nume se poartă; 3. sfânt căruia e închinată o biserică și pe care o țară, un oraș, o corporațiune îl recunoaște de protector; 4. stăpânul unui atelier.

1) *patrón m. (lat. patronus). La Romanĭ, patrician de care depindeaŭ niște cetățenĭ maĭ săracĭ numițĭ cliențĭ, pe care, cînd aveaŭ procese, patronu îĭ apăra ca avocat. Fig. Protector, apărător. Sfînt căruĭa ĭ-e dedicată o biserică saŭ o comunitate. Șefu orĭ stăpînu uneĭ prăvăliĭ, uneĭ fabricĭ ș. a. – Fem. patrónă și -oánă. V. avocat și matronă.

arată toate definițiile

Intrare: patron (persoană)
  • silabație: pa-tron info
substantiv masculin (M1-oa)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • patron
  • patronul
  • patronu‑
plural
  • patroni
  • patronii
genitiv-dativ singular
  • patron
  • patronului
plural
  • patroni
  • patronilor
vocativ singular
  • patronule
  • patroane
plural
  • patronilor
patronă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrăoane
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătrăon
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătroană
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pătron
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: patrona
  • silabație: pa-tro-na info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • patrona
  • patronare
  • patronat
  • patronatu‑
  • patronând
  • patronându‑
singular plural
  • patronea
  • patronați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • patronez
(să)
  • patronez
  • patronam
  • patronai
  • patronasem
a II-a (tu)
  • patronezi
(să)
  • patronezi
  • patronai
  • patronași
  • patronaseși
a III-a (el, ea)
  • patronea
(să)
  • patroneze
  • patrona
  • patronă
  • patronase
plural I (noi)
  • patronăm
(să)
  • patronăm
  • patronam
  • patronarăm
  • patronaserăm
  • patronasem
a II-a (voi)
  • patronați
(să)
  • patronați
  • patronați
  • patronarăți
  • patronaserăți
  • patronaseți
a III-a (ei, ele)
  • patronea
(să)
  • patroneze
  • patronau
  • patrona
  • patronaseră
patroni
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

patrona patroni

etimologie:

patron, -oană (persoană) patroană patronă pătrăoane pătrăon pătroană pătron

  • 1. Proprietar al unei întreprinderi.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Ai aflat poate că m-am certat cu patronul. C. PETRESCU, C. V. 157.
      surse: DLRLC
    • Șefii poștelor – vătafii – tovarăși pe subt mînă cu patronii cafenelelor din port... erau datori să ia la rînd un număr egal din toate naționalitățile. BART, E. 289.
      surse: DLRLC
    • După rînduiala breslei nu putea să intre în rîndul patronilor decît acela care și-a făcut anii de ucenicie, a lucrat un an la patronul care l-a scos calfă și a mai făcut și doi ani de călătorie. SLAVICI, O. II 35.
      surse: DLRLC
  • 2. substantiv masculin (În Roma antică) Patrician roman, considerat în raport cu liberții săi.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
  • 3. Sfânt socotit protector al unei persoane, al unei corporații sau al unei comunități care îi poartă numele; zi calendaristică în care se prăznuiește un sfânt și pe care o serbează cei care poartă numele acelui sfânt.
    surse: DEX '09 DLRLC DN attach_file 3 exemple
    exemple
    • Știi că astăzi am avut serbare: patronul școalei. C. PETRESCU, C. V. 87.
      surse: DLRLC
    • Arta germană, întrunind idei abstracte cu prozaice amănunte, a știut să traducă cu penelul ideile care se rezumă în legendara vînătoare a sfîntului Hubert, patronul vînătorilor creștini din occident. ODOBESCU, S. A. 346.
      surse: DLRLC
    • Nu puteam alege altă patroană spre a-i încrede secretele mele rugăciuni decît sfînta Cecilie. ALECSANDRI, O. P. 18.
      surse: DLRLC

etimologie: