11 intrări

43 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PART1, -Ă, parți, -te, adj. Care aparține parților, care se referă la parți. ♦ (Substantivat, f.) Limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parți. – Din fr. parthe.

PÂRȚ, interj. (2) pârțuri, s. n. (Pop.) 1. Interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. 2. S. n. Gaz care se elimină cu zgomot prin orificiul anal. – Onomatopee.

hai1 i [At: ANON. CAR. / V: ~in / E: fo] 1 (Are) Imită un suspin. 2 (Are) Exprimă regretul. 3 (Are) Exprimă admirația. 4 Exprimă o interogație familiară. 5 (Exclamativ) Ba bine că nu! 6 Haide.

harta-parta i vz harcea-parcea

harta-parta sfi, av vz hartaparta

partă1 sf [At: ARH. FOLK. VI, 298 / Pl: perți, părți, perte / E: mg párta] 1 (Mar; Ban) Panglică întărită, împodobită cu monede de aur sau de argint ori cu mărgele, care se poartă în păr, legată pe frunte sau la pălărie. 2 (Ban) Salbă de mărgele sau de bani. 3 (Ban) Cingătoare cu mărgele. 4 (Mar) Betelie. 5 (Reg) Fiecare dintre dungile colorate ale unei țesături, ale unei pături.

partă2[1] sf vz hartă

  1. Variantă neconsemnată în definiția principală — LauraGellner

părțea sf [At: DENSUSIANU, Ț. H. 327 / V: a / Pl: ~ele / E: parte + -ea] 1-2 (Șhp) Părticică (1-2). 3-4 (Spc) Bucată (îngustă) de pământ arabil Si: parcelă.

pârtă1 sf [At: L. COSTIN, GR. BĂN. II, 147 / Pl: ~te / E: nct] (Reg) Povară mai mică pe care o poartă, pe cap femeile.

pârț1 [At: ISPIRESCU, ap. TDRG / V: (reg) ~a, (fam) ~i / Pl: (4) ~uri, (5-7) ~i / E: fo] 1 i Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. 2-3 i (Fam; îf pârți; îcr hârți, scârți) Exclamație ironică rostită (după o încercare neizbutită sau) după un mare efort zadarnic. 4 sn Emanație gazoasă, urât mirositoare, care se elimină cu zgomot din intestinul gros prin orificiul anal Si: (pop) bășină, fâsâială, (fam) vânt. 5-6 sm (Reg) Epitet depreciativ dat (unui om de nimic sau) unei persoane neînsemnate. 7 sm (Gmț) Epitet dat unui copil. 8-9 i (Mun; îe) Hârț-~ Se spune când cineva (spune o prostie sau) face o gafă. 10 av (Mai ales d. tineri; îe) A umbla hârța-~a A pierde vremea.

pârța2 sfs [At: DLR / E: pârț1] (Reg; art) Dizenterie. corectată

pârță sf [At: UDRESCU, GL. / Pl: ~țe / E: cf pârț1] (Mun) Femeie ușoară Si: curvă.

PÂRȚ, pârțuri, interj., s. n. 1. Interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal. 2. S. n. Gaze care se elimină cu zgomot prin orificiul anal. – Onomatopee.

PART, -Ă adj. care aparține parților, popor din antichitate, de origine iraniană, dintre Eufrat și Indus. ◊ (s. f.) limbă din familia limbilor iraniene, vorbită de parți. (< fr. parthe)

PÂRȚ interj. (se folosește pentru a reda zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal). /Onomat.

arată toate definițiile

Intrare: parta
parta interjecție
interjecție (I10)
  • parta
Intrare: harta-parta
compus
  • harta-parta
Intrare: part (adj.)
part1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • part
  • partul
  • partu‑
  • partă
  • parta
plural
  • parți
  • parții
  • parte
  • partele
genitiv-dativ singular
  • part
  • partului
  • parte
  • partei
plural
  • parți
  • parților
  • parte
  • partelor
vocativ singular
plural
Intrare: partă
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • partă
  • parta
plural
  • parte
  • partele
genitiv-dativ singular
  • parte
  • partei
plural
  • parte
  • partelor
vocativ singular
plural
Intrare: părța
părța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: Părța
Părța nume propriu
nume propriu (I3)
  • Părța
Intrare: părțea
părțea
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
părța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pârtă
pârtă
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pârț (interj.)
pârț2 (interj.) interjecție
interjecție (I10)
Surse flexiune: DOR
  • pâ
  • pâr‑
pârța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pârți
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pârța
pârța
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: pârță
pârță
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

part (adj.)

  • 1. Care aparține parților, care se referă la parți.
    surse: DEX '09 MDN '00

etimologie:

pârț (interj.) pârța pârți

  • 1. popular Cuvânt care imită zgomotul produs de gazele eliminate din organism prin orificiul anal.
    surse: DEX '09 DEX '98

etimologie: