O definiție pentru paleocreștinism


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PALEOCREȘTINÍSM (< paleo- + creștinism) s. n. Vechea biserică creștină, apărută și dezvoltată în Antichitatea târzie greco-romană. Granița cu Evul Mediu este greu de stabilit, mai ales pentru estul Europei. Din biserica veche provin: legătura dintre creștinism și cultura antică, constituția episcopală, dogma hristologică și cea a trinității, idealul monastic și cel al unei biserici universale.

Intrare: paleocreștinism
paleocreștinism substantiv neutru
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • paleocreștinism
  • paleocreștinismul
  • paleocreștinismu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • paleocreștinism
  • paleocreștinismului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)