3 intrări

22 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pacui vt [At: I. CR. II, 40 / Pzi: ~esc / E: pac2, cdp ger packen] (Buc) 1 A împacheta. 2 (Pex) A așeza.

PICUÍ, picuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A picura (2). – Pic1 + suf. -ui.

PICUÍ, picuiesc, vb. IV. Intranz. (Reg.) A picura (2). – Pic1 + suf. -ui.

păciui vir [At: (a. 1650) IORGA, D. B. I, 91 / V: (înv) păcui, pac~ / Pzi: ~esc / E: pace + -ui] (Îrg) 1-2 A împăciui (1-2). 3-4 A pacifica (1, 3). 5 A trăi în bună înțelegere cu cineva, a fi în relații amicale. 6 A se astâmpăra. 7 A se potoli.

păcui2[1] v vz păciui corectată

  1. În original, greșit accentuat: păcui2 LauraGellner

picui2 vi [At: POPA, V. 12 / Pzi: ~iesc / E: pic2] (Reg) A picura.

picui1 sn [At: ANTIPA, P. 192 / V: păc~, pec~ / Pl: ~ie / E: ml *piculeus] 1 (Trs) Pisc2 (1). 2 (Olt; Mun; îf păcui) Mică insulă aluvionară în apele Dunării. 3 (Reg) Piatră din care se face cutea.

PICUÍ, picuiesc, vb. IV. Intranz. (Regional) A picura. (Fig.) Niște zgomote ciudate îi picuiau pe lîngă ureche. POPA, V. 12.

păcĭuĭésc v. tr. (d. pace). Vechĭ. Liniștesc, împac, împăcĭuĭesc: om păcĭuit, zile păcĭuite.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

picuí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. picuiésc, imperf. 3 sg. picuiá; conj. prez. 3 picuiáscă

picuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. picuiésc, imperf. 3 sg. picuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. picuiáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PICÚI s. v. creastă, creștet, culme, pisc, vârf.

picui s. v. CREASTĂ. CREȘTET. CULME. PISC. VÎRF. erată


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pacuí, pacuiésc, vb. IV (reg.) a împacheta; a așeza, a rândui.

picuí2, picuiésc, vb. IV (reg.) 1. a picura. 2. a moțăi, a dormita, a picoti.

picúi1, picúie, vb. IV (reg.) 1. vârf ascuțit, pisc. 2. (în forma păcui) mică insulă aluvionară în apele Dunării. 3. piatră din care se face cutea (gresia) pentru ascuțit coasa.

arată toate definițiile

Intrare: pacui
pacui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: păciui
verb (VT408)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • păciui
  • păciuire
  • păciuit
  • păciuitu‑
  • păciuind
  • păciuindu‑
singular plural
  • păciuiește
  • păciuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • păciuiesc
(să)
  • păciuiesc
  • păciuiam
  • păciuii
  • păciuisem
a II-a (tu)
  • păciuiești
(să)
  • păciuiești
  • păciuiai
  • păciuiși
  • păciuiseși
a III-a (el, ea)
  • păciuiește
(să)
  • păciuiască
  • păciuia
  • păciui
  • păciuise
plural I (noi)
  • păciuim
(să)
  • păciuim
  • păciuiam
  • păciuirăm
  • păciuiserăm
  • păciuisem
a II-a (voi)
  • păciuiți
(să)
  • păciuiți
  • păciuiați
  • păciuirăți
  • păciuiserăți
  • păciuiseți
a III-a (ei, ele)
  • păciuiesc
(să)
  • păciuiască
  • păciuiau
  • păciui
  • păciuiseră
paciui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
păcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: picui
verb (V408)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • picui
  • picuire
  • picuit
  • picuitu‑
  • picuind
  • picuindu‑
singular plural
  • picuiește
  • picuiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • picuiesc
(să)
  • picuiesc
  • picuiam
  • picuii
  • picuisem
a II-a (tu)
  • picuiești
(să)
  • picuiești
  • picuiai
  • picuiși
  • picuiseși
a III-a (el, ea)
  • picuiește
(să)
  • picuiască
  • picuia
  • picui
  • picuise
plural I (noi)
  • picuim
(să)
  • picuim
  • picuiam
  • picuirăm
  • picuiserăm
  • picuisem
a II-a (voi)
  • picuiți
(să)
  • picuiți
  • picuiați
  • picuirăți
  • picuiserăți
  • picuiseți
a III-a (ei, ele)
  • picuiesc
(să)
  • picuiască
  • picuiau
  • picui
  • picuiseră
păcui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
pecui
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

picui păcui pecui

etimologie:

  • Pic + sufix -ui.
    surse: DEX '09 DEX '98