2 intrări

25 de definiții (cel mult 20 afișate)

arată toate definițiile


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PACIFICÁRE s. f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. – V. pacifica.

PACIFICÁRE s. f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. – V. pacifica.

pacificare sf [At: NEGULICI / Pl: ~cări / E: pacifica] 1 Restabilire a păcii Si: (înv) pacificație (1), păceluire (1), păciuire (1), păciuilire (1). 2 Trecere treptată spre o viață pașnică2 (2) Si: (înv) pacificație (2), păceluire (2), păciuire (2), păciuilire (2). 3 Înlăturare a neînțelegerilor, a conflictelor, a dezordinii Si: aplanare, (înv) pacificație (3), păceluire (3), păciuire (3), păciuilire (3). 4 (Rar) Împăcare cu cineva cu care s-a aflat în conflict Si: (înv) pacificație (4), păceluire (4), păciuire (4), păciuilire (4). 5 (Fig; rar) Liniște de veci a omului după moarte Si: odihnă de veci, pace.

PACIFICÁRE s. f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. Acțiunea de pacificare a țării trebuia dusă la capăt cu orice preț. GALAN, Z. R. 359. ♦ (Rar) Împăcare. Alexandru Vardaru vru să pună din nou mîna pe mîna lui Radu Comșa. Avea cuvintele de pacificare pe buze. C. PETRESCU, Î. II 90.

PACIFICÁRE s.f. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei. ♦ (Rar) Împăcare, liniștire. [< pacifica].

pacificare f. restabilirea păcii într’un Stat sau între popoare beligerante.

PACIFICÁ, pacífic, vb. I. Tranz. 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. ♦ A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînțelegeri etc.; a înlătura, a aplana. 2. (Rar) A restabili liniștea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică; a liniști, a potoli. – Din fr. pacifier, it. pacificare.

PACIFICÁ, pacífic, vb. I. Tranz. 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea. ♦ A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînțelegeri etc.; a înlătura, a aplana. 2. (Rar) A restabili liniștea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică; a liniști, a potoli. – Din fr. pacifier, it. pacificare.

pacifica vt [At: CR (1846), 231/30 / Pzi: pacific / E: cdp fr pacifier] 1 A restabili pacea. 2 (C. i. conflicte, certuri, neînțelegeri) A pune capăt. 3 (Rar) A restabili liniștea sufletească a celui chinuit de păcate. 4 (Rar) A atenua durerea fizică. 5 A potoli.

PACIFICÁ, pacific, vb. I. Tranz. A restabili pacea, punînd capăt unor conflicte armate, unor tulburări, unor neînțelegeri. V. împăciui. ◊ (În concepția creștină) A restabili liniștea sufletească (a celui chinuit de păcate); a liniști. Eu celălalt, cel adevărat... acela fă să fie pacificat. GALACTION, O. I 219.

PACIFICÁ vb. I. tr. A face să înceteze conflictele armate, luptele, dezordinile; a restabili pacea, ordinea. [P.i. pacífic. / cf. lat., it. pacificare, fr. pacifier].

PACIFICÁ vb. tr. a restabili pacea, ordinea. (< fr. pacifier, lat., it. pacificare)

A PACIFICÁ pacífic tranz. 1) (popoare, țări aflate în litigiu) A face să încheie pace; a readuce la pace. 2) rar (persoane) A face să recapete pacea sufletească, liniștea, calmul; a alina; a liniști. /<fr. pacifier, it. pacificare

2)*pacífic, a v. tr. (lat. pacifico, -ficáre. V. edific). Liniștesc, restabilesc pacea.

*pacificațiúne f. (lat. pacificátio, -ónis). Acțiunea de a pacifica. – Și -áție și -áre.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pacificáre s. f., g.-d. art. pacificắrii

pacificáre s. f., g.-d. art. pacificării

pacificá (a ~) vb., ind. prez. 3 pacífică

pacificá vb., ind. prez. 1 sg. pacífic, 3 sg. și pl. pacífică; conj. prez. 3 sg. și pl. pacífice

pacifica (ind. prez. 3 sg. și pl. pacifică)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PACIFICÁRE s. v. aplanare, înlăturare, odihnă de veci, pace.

arată toate definițiile

Intrare: pacificare
pacificare substantiv feminin
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pacificare
  • pacificarea
plural
  • pacificări
  • pacificările
genitiv-dativ singular
  • pacificări
  • pacificării
plural
  • pacificări
  • pacificărilor
vocativ singular
plural
Intrare: pacifica
verb (VT14)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • pacifica
  • pacificare
  • pacificat
  • pacificatu‑
  • pacificând
  • pacificându‑
singular plural
  • pacifică
  • pacificați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • pacific
(să)
  • pacific
  • pacificam
  • pacificai
  • pacificasem
a II-a (tu)
  • pacifici
(să)
  • pacifici
  • pacificai
  • pacificași
  • pacificaseși
a III-a (el, ea)
  • pacifică
(să)
  • pacifice
  • pacifica
  • pacifică
  • pacificase
plural I (noi)
  • pacificăm
(să)
  • pacificăm
  • pacificam
  • pacificarăm
  • pacificaserăm
  • pacificasem
a II-a (voi)
  • pacificați
(să)
  • pacificați
  • pacificați
  • pacificarăți
  • pacificaserăți
  • pacificaseți
a III-a (ei, ele)
  • pacifică
(să)
  • pacifice
  • pacificau
  • pacifica
  • pacificaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

pacificare

  • 1. Acțiunea de a pacifica și rezultatul ei.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN attach_file un exemplu
    exemple
    • Acțiunea de pacificare a țării trebuia dusă la capăt cu orice preț. GALAN, Z. R. 359.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi pacifica
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

pacifica

  • 1. A face să înceteze conflictele armate, luptele etc., a restabili pacea.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • 1.1. A pune capăt unui conflict, unor certuri, neînțelegeri etc.
      surse: DEX '09 DEX '98 sinonime: aplana înlătura
  • 2. rar A restabili liniștea sufletească, a aduce împăcarea; a atenua durerea fizică.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: liniști potoli attach_file un exemplu
    exemple
    • Eu celălalt, cel adevărat... acela fă să fie pacificat. GALACTION, O. I 219.
      surse: DLRLC

etimologie: