13 definiții pentru păduratic păduratec


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PĂDURÁTIC, -Ă, păduratici, -ce, adj. 1. Care crește sau trăiește în pădure; pădureț, sălbatic. 2. Acoperit cu păduri; păduros, împădurit. – Pădure + suf. -atic.

PĂDURÁTIC, -Ă, păduratici, -ce, adj. 1. Care crește sau trăiește în pădure; pădureț, sălbatic. 2. Acoperit cu păduri; păduros, împădurit. – Pădure + suf. -atic.

păduratic, ~ă a [At: ALECSANDRI, POEZII, 208 / V: ~tec / Pl: ~ici, ~ice / E: pădure + -atic] 1 (Asr) Împădurit. 2 (Rar; d. plante) Pădureț (1).

PĂDURÁTIC, -Ă, păduratici, -e, adj. 1. Care crește sau trăiește în pădure, de pădure; sălbatic. Sînt flori de măgură, flori păduratice. BOLINTINEANU, O. 115. 2. Acoperit cu păduri, păduros. Peste cîmpii păduratici... Fug de panică coprinși. MACEDOSNKI, O. I 106. Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic In peșteră de stîncă, pe-un munte păduratic. ALECSANDRI, P. A. 161. Munții din ținutul Dornei erau mai păduratici și mai puțin locuiți de oameni. MARIAN, T. 289.

PĂDURÁTIC ~că (~ci, ~ce) 1) Care trăiește în pădure; de pădure. 2) (despre terenuri) Care este acoperit cu păduri; împădurit. /pădure + suf. ~atic

păduratic a. 1. de pădure: umbre păduratice BOL.: 2. acoperit cu arbori: pe un munte păduratic AL.

pădurós, -oásă adj. (d. pădure). Acoperit de pădurĭ: țară păduroasă. – Și păduratic (ca boĭeros, -ratic).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pădurátic adj. m., pl. pădurátici; f. pădurátică, pl. pădurátice

pădurátic adj. m., pl. pădurátici; f. sg. pădurátică, pl. pădurátice


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PĂDURÁTIC adj. v. împădurit, păduros, sălbatic.

păduratic adj. v. ÎMPĂDURIT. PĂDUROS. SĂLBATIC.

Intrare: păduratic
păduratic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • păduratic
  • păduraticul
  • păduraticu‑
  • păduratică
  • păduratica
plural
  • păduratici
  • păduraticii
  • păduratice
  • păduraticele
genitiv-dativ singular
  • păduratic
  • păduraticului
  • păduratice
  • păduraticei
plural
  • păduratici
  • păduraticilor
  • păduratice
  • păduraticelor
vocativ singular
plural
păduratec
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

păduratic păduratec

  • 1. Care crește sau trăiește în pădure.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: pădureț sălbatic (adj.) attach_file un exemplu
    exemple
    • Sînt flori de măgură, flori păduratice. BOLINTINEANU, O. 115.
      surse: DLRLC
  • 2. Acoperit cu păduri.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: păduros împădurit attach_file 3 exemple
    exemple
    • Peste cîmpii păduratici... Fug de panică coprinși. MACEDOSNKI, O. I 106.
      surse: DLRLC
    • Bătrînul Dan trăiește ca șoimul singuratic În peșteră de stîncă, pe-un munte păduratic. ALECSANDRI, P. A. 161.
      surse: DLRLC
    • Munții din ținutul Dornei erau mai păduratici și mai puțin locuiți de oameni. MARIAN, T. 289.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Pădure + sufix -atic.
    surse: DEX '98 DEX '09