3 definiții pentru pârcitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pârcitură sf [At: ALR I, 1783/315 / V: pir~ / Pl: ~ri / E: pârci4 + -tură] 1-2 (Reg) Pârcire (1-2). 3-4 (Reg) Pârci2 (8-9). 5 (Mun; îf pircitură) Ființă, plantă etc. rămasă nedezvoltată.
pircitură sf vz pârcitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pârcitúră, pârcitúri, s.f. (reg.) 1. pârcire. 2. miros caracteristic al țapilor în perioada împerecherii. 3. ființă, plantă rămasă nedezvoltată, pipernicită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pârcitură
pârcitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pircitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.