3 definiții pentru pârcitură pircitură
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
pârcitură sf [At: ALR I, 1783/315 / V: pir~ / Pl: ~ri / E: pârci4 + -tură] 1-2 (Reg) Pârcire (1-2). 3-4 (Reg) Pârci2 (8-9). 5 (Mun; îf pircitură) Ființă, plantă etc. rămasă nedezvoltată.
pircitură sf vz pârcitură
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
pârcitúră, pârcitúri, s.f. (reg.) 1. pârcire. 2. miros caracteristic al țapilor în perioada împerecherii. 3. ființă, plantă rămasă nedezvoltată, pipernicită.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: pârcitură
pârcitură substantiv feminin
| substantiv feminin (F43) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
pircitură
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.