5 definiții pentru pânzucă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

PÂNZÚCĂ s. f. (Reg.) Pânzișoară. – Pânză + suf. -ucă.

PÂNZÚCĂ s. f. (Reg.) Pânzișoară. – Pânză + suf. -ucă.

pânzu sf [At: RETEGANUL, P. IV, 67 / Pl: ~uci / E: pânză + -ucă] 1-18 (Reg; șhp) Pânzișoară (1-18).

PÎNZÚCĂ s. f. (Rar) Pînzișoară (1). Iară tu, pînzuca mea, Să te faci o cărărea, Să mă duc la sora mea. RETEGANUL, P. IV 67.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pânzúcă (reg.) s. f., g.-d. art. pânzúcii

pânzúcă s. f., g.-d. art. pânzúcii

Intrare: pânzucă
pânzucă substantiv feminin
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pânzu
  • pânzuca
plural
  • pânzuci
  • pânzucile
genitiv-dativ singular
  • pânzuci
  • pânzucii
plural
  • pânzuci
  • pânzucilor
vocativ singular
plural