2 definiții pentru pândeț


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pândeț sm [At: MURNU, O. 2 / Pl: ~i / E: pândi + -eț] (Nob) Pândar (1).


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

pândéț, pândéți, s.m. (înv. și reg.) persoană care pândește (pentru a ataca).

Intrare: pândeț
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pândeț
  • pândețul
  • pândețu‑
plural
  • pândeți
  • pândeții
genitiv-dativ singular
  • pândeț
  • pândețului
plural
  • pândeți
  • pândeților
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)