15 definiții pentru pâinișoară pânișoară


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

pâinișoa sf [At: EUSTRATIE, PRAV. 36/13 / V: (reg) pân~ sf / Pl: ~re / E: pâine + -ișoară] 1-20 (Pop; șhp) Pâinică (1-20). 21 (Bot; reg; lpl) Ciupercă comestibilă, cu pălăria cărnoasă, de culoare roșie-violacee, cu gust și miros plăcut, care crește prin pădurile de stejar și de fag Si: (reg) bureți-roșii, bureți-de-spini, oiță (Russula lepida). 22 (Bot; reg) Ciupercă comestibilă cu pălăria de culoare roșie sau galbenă-roșiatică, cu gust dulce, care crește prin pădurile de brad Si: (reg) vinețică (Russula integra). 23 (Bot; reg; lpl) Hubuliță (Russula aurata). 24 (Bot; reg) Burete-de-spin (Russula alutacea). 25 (Bot; reg) Râșcov (Lactarius deliciosus). 26 (Reg; lpl) Burete-dulce (Lactarius volumus). 27-28 (Reg; lpl) Bureți-de-mesteacăn (Placodes belutinus și Cortinarius cinnamomeus). 29 (Bot; reg) Zgârciogi-grași (Gyromitra esculenta). 30 (Bot; reg; îc) ~-pipărată Ciuperca Russula emetica. 31 (Bot; reg) Coșul-popii (Malva pusilla).

PÂINIȘOÁRĂ, pâinișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui pâine (1); pâinică, pâiniță. 2. Ciupercă comestibilă, de culoare roșie-violacee, care crește prin pădurile de stejar și de fag (Russula lepida). ♦ Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile și necomestibile. – Pâine + suf. -ișoară.

PÂINIȘOÁRĂ, pâinișoare, s. f. 1. Diminutiv al lui pâine (1); pâinică, pâiniță. 2. Ciupercă comestibilă, de culoare roșie-violacee, care crește prin pădurile de stejar și de fag (Russula lepida). ♦ Nume dat mai multor specii de ciuperci comestibile și necomestibile. – Pâine + suf. -ișoară.

PÂINIȘOÁRĂ ~e f. (diminutiv de la pâine) Ciupercă comestibilă, de culoare roșie-violacee, care crește prin păduri de fag și de stejar. /pâine + suf. ~ișoară

pânișoa sf vz pâinișoară

PÎINIȘÓARĂ, pîinișoare, s. f. (Și în forma pînișoară) 1. Diminutiv al lui pîine; pîine mică, chiflă. În pachet, pui fripți, ouă răscoapte, prăjituri, pînișoare mici și rotunde de casă. HOGAȘ, M. N. 59. Frămîntă făină curată din care fac pe seama fieștecăria cîte o pîinișoară mică. ȘEZ. III 101. 2. Ciupercă comestibilă, de culoare roșie-violacee, care crește în pădurile de stejar și fag (Russula lepida). – Variantă: pînișoáră s. f.

PÎNIȘOÁRĂ s. f. v. pîinișoară.

pînișoáră (oa dift.), f., pl. e. Pîne mică.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

pâinișoáră s. f., g.-d. art. pâinișoárei; pl. pâinișoáre

pâinișoáră s. f., g.-d. art. pâinișoárei; pl. pâinișoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

PÂINIȘOÁRĂ s. v. chiflă.

PÂINIȘOÁRĂ s. 1. v. pâinică. 2. (BOT.; Russula lepida) (reg.) oiță, bureți-de-spini (pl.), bureți-roșii (pl.). 3. (BOT.; Russula integra) (reg.) vinețică.

PÂINIȘOÁRE s. pl. v. burete-de-mesteacăn, hulubiță.

PÎINIȘOA s. 1. pîinică, (pop.) pîiniță, (înv. și reg.) pitișoară, pituță. 2. (BOT.; Russula lepida) (reg.) oiță, bureți-de-spini (pl.), bureți-roșii (pl.). 3. (BOT.; Russula integra) (reg.) vinețică.

pîinișoare s. pl. v. BURETE-DE-MESTEACĂN. HULUBIȚĂ.

Intrare: pâinișoară
pâinișoară substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • pâinișoa
  • pâinișoara
plural
  • pâinișoare
  • pâinișoarele
genitiv-dativ singular
  • pâinișoare
  • pâinișoarei
plural
  • pâinișoare
  • pâinișoarelor
vocativ singular
plural
pânișoară
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.