Definiția cu ID-ul 1015623:

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

PĂCĂLEA s. 1. farsă, festă, ghidușie, glumă, păcălitură, poznă, ștrengărie, (pop. și fam.) renghi, șotie, (reg.) năsărîmbă, păcală, (Ban. și Transilv.) mișculanță, (prin Ban. și Transilv.) șalmă, (prin Transilv.) șăncălănie, (prin Transilv. și Munt.) șăncălie, (înv.) bosma. (Lasă-te de ~i!) 2. ademenire, amăgire, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, momire, păcălire, păcălit, prostire, prostit, trișare, (livr.) iluzionare, (reg.) păcală, (Transilv. și Ban.) celșag, celuială, celuire, (Munt.) mîgliseală, mîglisire, (înv.) măglisitură, prilăstire, (fam. fig.) pingelire, pingeluială, pingeluire. (~ cuiva prin vorbe mincinoase.) 3. înșelăciune, înșelătorie, (fam.) cacealma. (A suferit o ~.).