ozocherită sfs [At: BARCIANU / V: (înv) ~ocerit sn, ~ocerită sf, ozocherit sn / E: fr ozokérite] Substanță bituminoasă solidă, de culoare galbenă, brună, verzuie sau negricioasă, translucidă, cu miros aromatic, constituită dintr-un amestec de parafine naturale și rășini și folosită la fabricarea lumânărilor, a cerurilor etc. Si: (pop) ceară de pământ.