15 definiții pentru otavă
din care- explicative (7)
- morfologice (3)
- relaționale (2)
- etimologice (1)
- specializate (2)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OTAVĂ s. f. Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat; p. ext. loc unde crește această iarbă. – Din bg., sb. otava.
otavă sf [At: DOSOFTEI, PS. 72/3 / Pl: (reg) otăvi și otăvuri, ~ve / E: bg отава, srb otava] 1 Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit o dată. 2 (Pex) Teren pe care crește acest fel de iarbă. 3 (Reg) Grâu răsărit din semințele scuturate la strângerea recoltei Si: (reg) otăvitură (2), samuraslă.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OTAVĂ s. f. Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat; p. ext. loc unde crește această iarbă. – Din bg., scr. otava.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ana_zecheru
- acțiuni
OTAVĂ s. f. Iarbă fragedă care crește în același an după ce a fost cosită o dată. Otava mi se pare cel mai bun culcuș. CĂLINESCU, E. O. I 115. Cîntă în otava de pe costișe prepelițe și cîrîie cristei. SADOVEANU, E. J. 607. Otava crește dar nu-nflorește. BOLLIAC, O. 153.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
OTAVĂ f. 1) Iarbă care crește în același an pe un teren cosit sau pășunat. 2) Câmp pe care crește astfel de iarbă. /<bulg., sb. otava
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
otavă f. iarbă crescută după a doua cositură (otava e mai fragedă decât fânul): unde astăzi e numai câmp, otavă AL. [Bulg. OTAVA].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
otávă f., pl. ăvĭ (bg. sîrb. rut. rus. ceh. otáva). Ĭarbă fragedă crescută după cosire. V. fîn.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
otavă s. f., g.-d. art. otavei
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
otavă s. f., g.-d. art. otavei
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
otavă s. f., g.-d. art. otavei
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OTAVĂ s. (reg.) zlac. (Caii mănâncă ~.)
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OTAVĂ s. (reg.) zlac. (Caii mănîncă ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
otavă (otăvi), s. f. – 1. Fîn cosit toamna, a doua iarbă. – 2. Al doilea cosit al ierbii. Bg., sb., cr., slov., ceh., rus. otava, pol. otawa (Miklosich, Slaw. Elem., 34; Cihac, II, 233; Conev 68; Vasmer, II, 289). – Der. otăvi, vb. (a cosi pășunea pentru a doua oară; a reveni); otăviște, s. f. (pășune de toamnă).
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
otavă, otăvi, s.f. – Iarba cosită a doua oară: „Face fânul la Crăciun, / Otava la Bobotează” (Memoria, 2001: 100). – Din bg., scr. otava (Scriban, Șăineanu; Miklosich, Cihac, Conev, cf. DER; DEX, MDA).
- sursa: DRAM 2015 (2015)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
otavă, otăvi, s.f. – Iarba cosită a doua oară: „Face fânul la Crăciun, / Otava la Bobotează” (Memoria 2001: 100) – Din ceh, rus. otava.
- sursa: DRAM (2011)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
substantiv feminin (F1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
otavăsubstantiv feminin
- 1. Iarbă care crește în același an, după ce câmpul a fost cosit sau pășunat. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: zlac
- Otava mi se pare cel mai bun culcuș. CĂLINESCU, E. O. I 115. DLRLC
- Cîntă în otava de pe costișe prepelițe și cîrîie cristei. SADOVEANU, E. J. 607. DLRLC
- Otava crește dar nu-nflorește. BOLLIAC, O. 153. DLRLC
- 1.1. Loc unde crește această iarbă. DEX '09 DEX '98
-
etimologie:
- otava DEX '98 DEX '09