3 definiții pentru ostensoriu


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ostensoriu sn [At: DN3 / Pl: ? / E: fr ostensoir] Piesă de orfevrărie în formă de cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia.

OSTENSÓRIU s.n. (Bis.) Piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. [Pron. -riu. / < fr. ostensoir].

OSTENSÓRIU s. n. piesă de orfevrărie, cutiuță așezată în altar la catolici, în care se păstrează ostia. (< fr. ostensoir)

Intrare: ostensoriu
ostensoriu substantiv neutru
substantiv neutru (N53)
Surse flexiune: MDN '08
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ostensoriu
  • ostensoriul
  • ostensoriu‑
plural
genitiv-dativ singular
  • ostensoriu
  • ostensoriului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)