2 intrări
13 definiții
din care- explicative (5)
- morfologice (3)
- relaționale (4)
- etimologice (1)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
OSMANLẤU, -ẤIE, osmanlâi, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Turc. 2. Adj. Turcesc. [Var.: osmanlíu, -íe adj., s. m. și f.] – Din tc. osmanlı.
OSMANLÍU, -ÍE, adj., s. m. și f. V. osmanlâu.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
osmanlâu, ~ie [At: VĂCĂRESCUL, IST. 250 / V: ~liu, ~ie smf ~al~ sm / Pl: ~ii / E: tc osmanli] (Înv) 1 smf Turc. 2 a Turcesc.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
osmanliu, ~ie smf, a vz osmanlâu
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
OSMANLẤU, -IE, osmanlâi, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Turc. 2. Adj. Turcesc. – Din tc. osmanlı.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de oprocopiuc
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
!osmanliu adj. m., s. m., f. osmanlie; pl. m. și f. osmanlii
- sursa: DOOM 3 (2021)
- adăugată de gall
- acțiuni
osmanlâu / osmanliu (înv.) adj. m., s. m., f. osmanlâie / osmanlie; pl. m. și f. osmanlâi / osmanlii
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de gall
- acțiuni
osmanlâu/osmanlíu s. m., adj. m., art. osmanlâul/osmanlíul, f. osmanlâie/osmanlíe, g.-d. art. osmanlâiei/osmanlíei; pl. m. și f. osmanlâi/ osmanlíi
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
OSMANLÂU s., adj. v. turc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
OSMANLÂU adj. v. turcesc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
osmanlîu s., adj. v. TURC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
osmanlîu adj. v. TURCESC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
osmanlíu (-ii), adj. – Otoman. Tc. osmanli. Sec. XIX.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
| substantiv feminin (F130) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular |
| |
| plural |
| ||
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A108) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
osmanlâu, osmanlâi / osmanliu, osmanliisubstantiv masculin osmanlâie, osmanlâi / osmanlie, osmanliisubstantiv feminin
- 1. Turc. DEX '09 DEX '98 DLRLCsinonime: turc
- După rînduiala călăreților osmanlîi... slujitorii domniilor-sale Mihu și Ciornohut nu umblau buluc. SADOVEANU, F. J. 705. DLRLC
-
etimologie:
- osmanlı DEX '98 DEX '09
osmanlâu, osmanlâe / osmanliu, osmanlieadjectiv
- 1. Turcesc. DEX '09 DEX '98sinonime: turcesc
etimologie:
- osmanlı DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.