2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

osi vr [At: TDRG / Pzi: osesc / E: os] (Rar) 1-2 A se osifica (1-2).

OSI- elem. „os, țesut osos”. (< fr. ossi-, cf. lat. os, ossis)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

osí, osésc, vb. IV (reg.) a se face, a se întări ca un os; a se osifica.

Intrare: osit
osit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osit
  • ositul
  • ositu‑
  • osi
  • osita
plural
  • osiți
  • osiții
  • osite
  • ositele
genitiv-dativ singular
  • osit
  • ositului
  • osite
  • ositei
plural
  • osiți
  • osiților
  • osite
  • ositelor
vocativ singular
plural
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • osire
  • osirea
plural
  • osiri
  • osirile
genitiv-dativ singular
  • osiri
  • osirii
plural
  • osiri
  • osirilor
vocativ singular
plural
Intrare: osi (verb)
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • osi
  • osire
  • osit
  • ositu‑
  • osind
  • osindu‑
singular plural
  • osește
  • osiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • osesc
(să)
  • osesc
  • oseam
  • osii
  • osisem
a II-a (tu)
  • osești
(să)
  • osești
  • oseai
  • osiși
  • osiseși
a III-a (el, ea)
  • osește
(să)
  • osească
  • osea
  • osi
  • osise
plural I (noi)
  • osim
(să)
  • osim
  • oseam
  • osirăm
  • osiserăm
  • osisem
a II-a (voi)
  • osiți
(să)
  • osiți
  • oseați
  • osirăți
  • osiserăți
  • osiseți
a III-a (ei, ele)
  • osesc
(să)
  • osească
  • oseau
  • osi
  • osiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)