2 intrări

5 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

orjoveni1 [At: IOVESCU, N. 92 / Pzi: ~nesc / E: nct] (Reg) 1 vr A se reface după o boală Si: a se întrema, a se înzdrăveni. 2 vt (Fig) A face un lucru de mântuială. 3 vr A se buhăi.

orjoveni2 vr [At: CV 1951, nr. 11, 37 / Pzi: ~nesc / E: orj1] (Reg) A se scărpina.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

orjovení, orjovenésc, vb. IV (reg.) 1. a se întrema, a se reface. 2. a lucra de mântuială. 3. a se buhăi.

Intrare: orjovenire
orjovenire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orjovenire
  • orjovenirea
plural
  • orjoveniri
  • orjovenirile
genitiv-dativ singular
  • orjoveniri
  • orjovenirii
plural
  • orjoveniri
  • orjovenirilor
vocativ singular
plural
Intrare: orjoveni
verb (V401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • orjoveni
  • orjovenire
  • orjovenit
  • orjovenitu‑
  • orjovenind
  • orjovenindu‑
singular plural
  • orjovenește
  • orjoveniți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • orjovenesc
(să)
  • orjovenesc
  • orjoveneam
  • orjovenii
  • orjovenisem
a II-a (tu)
  • orjovenești
(să)
  • orjovenești
  • orjoveneai
  • orjoveniși
  • orjoveniseși
a III-a (el, ea)
  • orjovenește
(să)
  • orjovenească
  • orjovenea
  • orjoveni
  • orjovenise
plural I (noi)
  • orjovenim
(să)
  • orjovenim
  • orjoveneam
  • orjovenirăm
  • orjoveniserăm
  • orjovenisem
a II-a (voi)
  • orjoveniți
(să)
  • orjoveniți
  • orjoveneați
  • orjovenirăți
  • orjoveniserăți
  • orjoveniseți
a III-a (ei, ele)
  • orjovenesc
(să)
  • orjovenească
  • orjoveneau
  • orjoveni
  • orjoveniseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)