O definiție pentru orictografie
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
ORICTO- „fosile”. ◊ gr. oryktos „săpat, dezgropat” > fr. orycto-, engl. id. > rom. oricto-. □ ~grafie (v. -grafie), s. f., descriere a fosilelor.
Intrare: orictografie
orictografie substantiv feminin
| substantiv feminin (F134) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||