O definiție pentru organometalic


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORGANOMETÁLIC, -Ă adj. (despre compuși) care conține radicali carbonați uniți cu un metal. (< fr. organométallique)

Intrare: organometalic
organometalic adjectiv
adjectiv (A10)
Surse flexiune: MDN '08
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • organometalic
  • organometalicul
  • organometalicu‑
  • organometalică
  • organometalica
plural
  • organometalici
  • organometalicii
  • organometalice
  • organometalicele
genitiv-dativ singular
  • organometalic
  • organometalicului
  • organometalice
  • organometalicei
plural
  • organometalici
  • organometalicilor
  • organometalice
  • organometalicelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)