2 intrări

6 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ORGANICÍST, -Ă, organiciști, -ste, s. m. și f., adj. (Adept) al organicismului. – Din fr. organiciste.

ORGANICÍST, -Ă, organiciști, -ste, s. m. și f., adj. (Adept) al organicismului. – Din fr. organiciste.

organicist, ~ă smf, a [At: DN3 / Pl: ~iști, ~e / E: fr organiciste] 1-6 (Adept) al organicismului (1-3).

ORGANICÍST, -Ă adj. Referitor la organicism. // s.m. și f. Adept al organicismului; organician. [< fr. organiciste].

ORGANICÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al organicismului; organician (1). (< fr. organiciste)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

organicíst adj. m., s. m., pl. organicíști; adj. f., s. f. organicístă, pl. organicíste

organicíst s. m., adj. m., pl. organicíști; f. sg. organicístă, pl. organicíste

Intrare: organicist (adj.)
organicist1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A6)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • organicist
  • organicistul
  • organicistu‑
  • organicistă
  • organicista
plural
  • organiciști
  • organiciștii
  • organiciste
  • organicistele
genitiv-dativ singular
  • organicist
  • organicistului
  • organiciste
  • organicistei
plural
  • organiciști
  • organiciștilor
  • organiciste
  • organicistelor
vocativ singular
plural
Intrare: organicist (s.m.)
substantiv masculin (M9)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • organicist
  • organicistul
  • organicistu‑
plural
  • organiciști
  • organiciștii
genitiv-dativ singular
  • organicist
  • organicistului
plural
  • organiciști
  • organiciștilor
vocativ singular
  • organicistule
  • organiciste
plural
  • organiciștilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

organicist, -ă organicistă

  • 1. (Adept) al organicismului.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: organician

etimologie: