2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

orgăli vt [At: ALRM SN I, h 349/272 / Pzi: ~lesc / E: ns cf orgar] (Reg) A tăbăci.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

orgălí, orgălésc, vb. IV (reg.) a tăbăci.

orgălí, -esc, vb. tranz. – A prelucra pielea, a tăbăci. Atestat numai în Maram. – Cf. oargă „piele tăbăcită”.

Intrare: orgălire
orgălire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orgălire
  • orgălirea
plural
  • orgăliri
  • orgălirile
genitiv-dativ singular
  • orgăliri
  • orgălirii
plural
  • orgăliri
  • orgălirilor
vocativ singular
plural
Intrare: orgăli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • orgăli
  • orgălire
  • orgălit
  • orgălitu‑
  • orgălind
  • orgălindu‑
singular plural
  • orgălește
  • orgăliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • orgălesc
(să)
  • orgălesc
  • orgăleam
  • orgălii
  • orgălisem
a II-a (tu)
  • orgălești
(să)
  • orgălești
  • orgăleai
  • orgăliși
  • orgăliseși
a III-a (el, ea)
  • orgălește
(să)
  • orgălească
  • orgălea
  • orgăli
  • orgălise
plural I (noi)
  • orgălim
(să)
  • orgălim
  • orgăleam
  • orgălirăm
  • orgăliserăm
  • orgălisem
a II-a (voi)
  • orgăliți
(să)
  • orgăliți
  • orgăleați
  • orgălirăți
  • orgăliserăți
  • orgăliseți
a III-a (ei, ele)
  • orgălesc
(să)
  • orgălească
  • orgăleau
  • orgăli
  • orgăliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)