ORCHESTRAȚIE, orchestrații, s. f. Arta de a orchestra; transcriere, aranjare pentru orchestră a unei bucăți muzicale, ținând cont de posibilitățile tehnice și expresive ale fiecărui instrument. ♦ Felul cum sunt îmbinate grupurile de instrumente ale unei orchestre (într-o compoziție muzicală). – Din fr. orchestration.