3 definiții pentru orbiciune

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

orbiciune[1] sf [At: CORESI, L. 261/2 / Pl: ~ni / E: orbi + -ciune] 1-2 (Înv) Orbire (1-2). modificată

  1. În original, greșit tipărit: obiciune LauraGellner

orbicĭúne f. (d. orbit, orbesc). Vechĭ. Orbire.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

orbiciune s.f. (înv.) orbie.

Intrare: orbiciune
orbiciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orbiciune
  • orbiciunea
plural
genitiv-dativ singular
  • orbiciuni
  • orbiciunii
plural
vocativ singular
plural