2 intrări

Articole pe această temă:

20 de definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

orariu1 sn vz orar1

ORÁRIU s. n. v. orar1.

ORÁR2, -Ă, orari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care arată orele; privitor la ore; care se face sau se calculează pe timp de o oră. ◊ Diferență orară = diferența dintre orele locale a două puncte de pe suprafața Pământului. (Înv.) Cerc orar = median ceresc. 2. S. n. Program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic; (concr.) tablou care indică pe ore programul unei activități; orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobuz. ♦ Spec. Program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea didactică în instituțiile de învățământ. 3. S. n. Acul mic al ceasului, care indică orele. ♦ (Înv.) Ceasornic. – Din fr. horaire, lat. horarius.

ORÁR2, -Ă, orari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Care arată orele; privitor la ore; care se face sau se calculează pe timp de o oră. ◊ Diferență orară = diferența de timp marcată de două ceasornice situate pe longitudini diferite ale Pământului. (Înv.) Cerc orar = median ceresc. 2. S. n. Program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic; (concr.) tabel, grafic care indică programul în ore al unei activități; orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobuz. ♦ Spec. Program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea didactică în școli și în facultăți. 3. S. n. (Înv.) Instrument care indică timpul; ceasornic. ♦ (Curent) Acul mic al ceasului, care indică orele. – Din fr. horaire, lat. horarius.

ORÁR1, orare, s. n. 1. Program al unei activități eșalonat pe ore și care se repetă periodic un număr oarecare de zile; (concretizat) tabel, grafic care indică programul în ore al unei activități, orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobus etc. Cometa lui Halley sosește și pleacă după orar precis, cunoscut și afișat de astronomi. C. PETRESCU, A. 278. 2. (Învechit) Instrument care indică timpul; ceasornic. Soarele, luna și stelele uneori nu se pot vedea, și de aceea ele sînt niște orare nesigure. MARIAN, O. II 238. Armata... evului mediu în loc de orare purta cu dînsa cocoși. id. ib. 239. ♦ Acul mic al ceasului, care indică orele. – Variantă: oráriu, orarii, s. n.

ORÁR, -Ă adj. Care indică orele; referitor la ore; care se repetă în fiecare oră. ♦ Diferență orară = diferență de oră care există între două ceasornice aflate în două puncte de pe longitudini diferite ale Pământului. // s.n. 1. Program de lucru, de activitate, stabilit în ore. ♦ Tabel, tablou care arată programul de desfășurare pe ore al unei activități. 2. Acul mic al ceasului care indică orele. [Cf. fr. horaire, it. orario, lat. horarius].

ORÁR, -Ă I. adj. care indică orele; referitor la ore; care se repetă la fiecare oră. ♦ diferență ~ă = diferență de oră care există între două ceasornice aflate în două puncte de pe longitudini diferite ale Pământului. II. s. n. 1. program de lucru eșalonat pe ore. ◊ tabel care indică programul în ore al unei activități. 2. acul mic al ceasului care indică orele. (< fr. horaire, lat. horarius)

ORÁR2 ~e n. 1) Program care arată timpul împărțit pe ore al desfășurării unei activități într-o anumită perioadă; plan după ore. 2) Acul cel mic de la ceasornic (indicator al orelor). 3) înv. Aparat care măsoară și indică timpul; ceasornic. /<fr. horaire, lat. horarius

orar a. relativ la orele zilei. ║ n. plan stabilit după ore.

2) *orár, -ă și (maĭ rar) oráriŭ, -ie adj. (lat. horarius, d. hora, oră). Relativ la ore. De (saŭ la) o oră: oprire orară. Astr. Cercurĭ orare, marĭ cercurĭ ale sfereĭ cereștĭ care trec pin polĭ și înseamnă orele timpuluĭ adevărat. Orar n., pl. e, și orariŭ n. (lat. horrarium, ceasornic [de apă]). Tablou care arată orele cînd încep și se termină lecțiunile la o școală, cînd pleacă și sosesc trenurile, vapoarele ș. a. Ceaslov.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

orár2 (program) s. n., pl. oráre

orár (veșmânt bisericesc, ceasornic, program) s. n., pl. oráre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ORÁR s. v. ceas, ceasornic.

ORÁR s. program. (~ de funcționare al unui magazin.)

ORAR s. program. (~ de funcționare al unui magazin.)

Intrare: orariu
orariu
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
Intrare: orar (program)
orar2 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orar
  • orarul
  • oraru‑
plural
  • orare
  • orarele
genitiv-dativ singular
  • orar
  • orarului
plural
  • orare
  • orarelor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N53)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • orariu
  • orariul
  • orariu‑
plural
  • orarii
  • orariile
genitiv-dativ singular
  • orariu
  • orariului
plural
  • orarii
  • orariilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

orar (program) orariu

  • 1. Program al unei activități împărțit pe ore și repetat periodic.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • 1.1. concretizat Tablou care indică pe ore programul unei activități; orele de plecare și de sosire ale unui tren, vapor, autobuz.
      surse: DEX '09 DLRLC DN un exemplu
      exemple
      • Cometa lui Halley sosește și pleacă după orar precis, cunoscut și afișat de astronomi. C. PETRESCU, A. 278.
        surse: DLRLC
    • 1.2. prin specializare Program săptămânal pe baza căruia se desfășoară activitatea didactică în instituțiile de învățământ.
      surse: DEX '09
  • 2. Acul mic al ceasului, care indică orele.
    surse: DEX '09 DLRLC DN
    • surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Soarele, luna și stelele uneori nu se pot vedea, și de aceea ele sînt niște orare nesigure. MARIAN, O. II 238.
        surse: DLRLC
      • Armata... evului mediu în loc de orare purta cu dînsa cocoși. MARIAN, O. II 239.
        surse: DLRLC

etimologie: