O definiție pentru optzecism
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
optzecism s. n. (lit.) Generația literară a anilor ’80 ◊ „Optzecismul subîntinde obsesia contestării unei ordini legate de mecanismul social.” R.lit. 410 XI 92 p. 9. ◊ „Optzecismul e un fenomen literar prea complex [...] ca el să se încheie prompt în anii ’90.” R.lit. 1925 I 93 p. 9 (din optzeci + -ism)
Intrare: optzecism
optzecism substantiv neutru
substantiv neutru (N29) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural | — | — | |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)