4 definiții pentru oltarnic
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
oltarnic sm [At: (a. 1692) GCR I, 297/31 / Pl: ~ici / E: slv олътарьникъ[1]] (Înv) Preot. corectat(ă)
- În original, incorect tipărit: олътарьинкъ — LauraGellner
oltárnic m. (vsl. oltarĭnikŭ). Ms. 1592 (Gst. 2, 297). Preut (slujitor al altaruluĭ).
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
oltarnic (oltarnici), s. m. – Preot. Sl. oltariniku, cf. oltar, altar. Sec. XVII, înv.
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
oltarnic, oltarnici, s.m. (înv.) preot.
- sursa: DAR (2002)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
Intrare: oltarnic
oltarnic substantiv masculin
substantiv masculin (M13) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)