2 intrări

4 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

oli2 vt [At: ARVINTE, TERM. 157 / Pzi: olesc / E: oală] (Reg) Olări (1).

oli1 vr [At: L. COSTIN, GR. BĂN. / Pzi: olesc / E: nct] (Ban) A-și lega capul cu o basma frumoasă.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

OLÍ vb. v. olări, teși.

Intrare: olit
olit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • olit
  • olitul
  • olitu‑
  • oli
  • olita
plural
  • oliți
  • oliții
  • olite
  • olitele
genitiv-dativ singular
  • olit
  • olitului
  • olite
  • olitei
plural
  • oliți
  • oliților
  • olite
  • olitelor
vocativ singular
plural
Intrare: oli
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • oli
  • olire
  • olit
  • olitu‑
  • olind
  • olindu‑
singular plural
  • olește
  • oliți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • olesc
(să)
  • olesc
  • oleam
  • olii
  • olisem
a II-a (tu)
  • olești
(să)
  • olești
  • oleai
  • oliși
  • oliseși
a III-a (el, ea)
  • olește
(să)
  • olească
  • olea
  • oli
  • olise
plural I (noi)
  • olim
(să)
  • olim
  • oleam
  • olirăm
  • oliserăm
  • olisem
a II-a (voi)
  • oliți
(să)
  • oliți
  • oleați
  • olirăți
  • oliserăți
  • oliseți
a III-a (ei, ele)
  • olesc
(să)
  • olească
  • oleau
  • oli
  • oliseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)