Asparagus officinalis L. Specie care înflorește primăvara. Flori dioice, albe-verzui, solitare sau cîte 2. Claclodii în formă de ace, glabre, netede, cîte 3 sau 6. Ramuri glabre, netede, erect-îndepărtate, foarte ramificate. Fructe (bace) roșii. Plantă perenă, erbacee, tulpină erectă, ramificată, cilindrică, netedă, glabră (Pl. 9, fig. 53).

Borago officinalis L. « Limba mielului ». Specie care înflorește vara. Flori (caliciul în întregime divizat, corolă cu lobii ovali ascuțiți, staminele externe reunite într-un tub) albastre, aplecate, în paniculă, cu ramuri scorpioide. Frunzele superioare caulinare, sesile, ovat-lunguiețe, subcordiforme la bază, cele inferioare obtuze, eliptice, atenuate la bază. Plantă anuală, erbacee, acoperită cu peri aspri. Tulpină ramificată.

Calendula officinalis L. Specie ce înflorește primăvara-toamna. Flori în capitule solitare, terminale, cele din centru tubuloase, purpurii, cele marginale în diferite nuanțe de galben, ligulate. Frunze de un verde-intens, lanceolate, ascuțite sau rotunde la vîrf, pubescente sau glabre, cele superioare scurt-pețiolate, înguste, lanceolate, cele inferioare sesile.

Galega officinalis L. Specie care înflorește vara. Flori liliachii sau albe, în raceme (axilare sau terminale). Frunze alterne, penat-compuse, cu foliole lanceolate, scurt-pețiolate, pe plante erbacee, perene, glabre. Tulpină erectă, 90-120 cm înălțime.

Lavandula officinalis Chaix (syn. L. vera DC.) Specie care înflorește vara. Flori albastre, grupate mai multe în verticile reunite în spice. Frunze persistente, gri-albăstrui, liniare. Semiarbust înalt pînă la 0,85 m.

Melissa officinalis L. Specie care înflorește vara. Flori (buza superioară crestată la mijloc, cea inferioară trilobată, caliciul cilindric, pubescent, cu dinți scurți) albe sau lila, cîte 3-5, dispuse în verticile unilaterale, în treimea superioară a tulpinei și a ramurilor, sau în axele frunzelor, pe peduncul. Frunze opuse, pețiolate, ovoide, dentate, cele inferioare cordate la bază. Plantă perenă cu rădăcini adventive, tulpină erectă, ramificată (cca 75 cm înălțime), pubescentă cu miros plăcut de lămîie.

Paeonia officinalis L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori regulate, hermafrodite, mari, solitare, 9-10 cm diametru (un caliciu foliaceu, 5 sepale inegale, persistente, corolă formată din 5-8 petale roșii-luminos, concave, numeroase stamine roz și cîteva carpele cu peri ruginii) terminale. Frunze coriacee, alterne, mari și inegale, divizate în lobi lanceolați întregi, glabre- sau ușor-păroase și verzi-alburii pe partea inferioară. Tulpină simplă, 80 cm înaltă, rădăcini fuziforme, cărnoase.

Salvia officinalis L. Specie care înflorește vara. Flori, pînă în 12, în verticile formînd un racem drept, violete, albastre, mai rar albe, tubul corolei în interior cu inel păros. Plantă la bază semilemnoasă, cca 60 cm înălțime, odorantă, tufoasă, cu frunze lanceolate sau alungit-eliptice, cele tinere gri-tomentoase, pețiolate, tulpină foliată.

Sanguisorba officinalis L. (syn. S. major Gilib.). Specie care înflorește vara. Flori roșii-maronii (stamine puțin mai lungi decît sepalele), dispuse în 1-5 capitule pe un peduncul lung, erect. Frunze adînc-divizate cu pînă la 13 foliole, pețiolate, cu stipele la bază cordiformee serate pe partea inferioară verzi-albăstrui. Plantă perenă, pînă la 1 m înaltă.

Saponaria officinalis L. Specie care înflorește vara. Flori roz, purpurii sau albe cu pedunculi scurți, dispuse în panicule corimbiforme, aglomerate pe ramificații. Plantă erbacee, perenă, cu rizom, tulpină dreaptă, 20-100 cm înălțime. Frunze alungit-eliptice sau lanceolate, ascuțite.

Styrax officinalis L. Specie care înflorește primăvara. Flori parfumate, albe, (corolă cu 6-8 lobi, pubescentă). Frunze ovate cu vîrf ascuțit, bază rotunjită, nedentate, în tinerețe pubescente. Ramuri gălbui, gri-verzi, pubescente. Arbore scund în patrie 7 m înălțime.

Valeriana officinalis L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori lila-roșietice pînă la albe, în raceme corimbiforme, terminale. Frunze imparipenate, pînă la 13 perechi de foliole liniare sau liniar-lanceolate, dințate sau întregi, cele radicale, de obicei, pubescente, iar cele caulinare, glabre. Plantă erbacee, perenă, pînă la 1,1 m înălțime. Tulpină fistuloasă, neramificată, dreaptă, glabră, cu stoloni subterani la bază.