3 definiții pentru oceanofită


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

OCEANOFÍTE s. f. pl. plante care cresc în apa oceanelor. (< fr. océanophytes)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

oceanofítă s. f., pl. oceanofíte


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

OCEANO- „ocean, mare”. ◊ gr. okeanos „ocean” > fr. océano-, engl. id. > rom. oceano-.~drom (v. -drom), adj., (despre specii acvatice) care migrează numai în inferiorul mediului marin; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante care cresc în apa oceanelor; ~graf (v. -graf), s. m. și f., specialist în oceanografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Știință care se ocupă cu studiul fenomenelor fizice și chimice din mări și oceane. 2. Disciplină care tratează despre influența mediului marin asupra florei și faunei de la diferite adîncimi; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în oceanologie; ~logie (v. -logie1), s. f., ramură a hidrologiei care se ocupă cu studiul oceanului planetar.

Intrare: oceanofită
oceanofită substantiv feminin
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: MDN '08, DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • oceanofi
  • oceanofita
plural
  • oceanofite
  • oceanofitele
genitiv-dativ singular
  • oceanofite
  • oceanofitei
plural
  • oceanofite
  • oceanofitelor
vocativ singular
plural