3 definiții pentru obrăți


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

obrăți vt [At: SCRIBAN, D. / Pzi: esc / E: obraț] (Mol) A împărți o suprafață de teren în obrațe (6-7).

obrățésc v. tr. (d. obraț). Mold. Împart o falce în obrațe.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

obrățí, obrățésc, vb. IV (reg.) a împărți o falce de pământ (în bucăți mai mici).

Intrare: obrăți
verb (VT401)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • obrăți
  • obrățire
  • obrățit
  • obrățitu‑
  • obrățind
  • obrățindu‑
singular plural
  • obrățește
  • obrățiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • obrățesc
(să)
  • obrățesc
  • obrățeam
  • obrății
  • obrățisem
a II-a (tu)
  • obrățești
(să)
  • obrățești
  • obrățeai
  • obrățiși
  • obrățiseși
a III-a (el, ea)
  • obrățește
(să)
  • obrățească
  • obrățea
  • obrăți
  • obrățise
plural I (noi)
  • obrățim
(să)
  • obrățim
  • obrățeam
  • obrățirăm
  • obrățiserăm
  • obrățisem
a II-a (voi)
  • obrățiți
(să)
  • obrățiți
  • obrățeați
  • obrățirăți
  • obrățiserăți
  • obrățiseți
a III-a (ei, ele)
  • obrățesc
(să)
  • obrățească
  • obrățeau
  • obrăți
  • obrățiseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)